* Comisia Europeană dorește să modifice regulile de confidențialitate care obligă site-urile web să afișeze bannere privind cookie-urile
În încercarea de a reduce birocrația, Comisia Europeană dorește să elimine una dintre cele mai enervante legi ale sale: o regulă tehnică din 2009 care a inundat lumea online cu ferestre pop-up care solicitau consimțământul pentru cookie-uri, potrivit Politico.
Cookie-urile sunt o bază a internetului care permite proprietarilor de site-uri web să colecteze informații despre vizitatori — de la faptul că s-au conectat cu o parolă până la articolele pe care doresc să le cumpere și, prin urmare, ar putea dori să vadă reclame despre acestea.
În 2009, legiuitorii europeni au revizuit o lege numită Directiva privind confidențialitatea electronică, pentru a impune site-urilor web să obțină consimțământul utilizatorilor înainte de a încărca cookie-uri pe dispozitivele lor, cu excepția cazului în care cookie-urile sunt „strict necesare” pentru a furniza un serviciu. În 2025, internetul este plin de bannere de consimțământ pe care utilizatorii au învățat de mult să le închidă fără să se gândească de două ori.
„Prea mult consimțământ ucide, practic, consimțământul. Oamenii sunt obișnuiți să-și dea consimțământul pentru orice, așa că ar putea înceta să mai citească lucrurile în detaliu, iar dacă consimțământul este implicit pentru orice, acesta nu mai este perceput în același mod de către utilizatori”, a declarat Peter Craddock, avocat specializat în date la Keller and Heckman.
Tehnologia cookie-urilor este acum un punct central al planurilor executivului UE de simplificare a reglementării tehnologice. Oficialii doresc să prezinte un text „omnibus” în decembrie, eliminând cerințele împovărătoare pentru companiile digitale. Luni, a avut loc o întâlnire cu industria tehnologică pentru a discuta despre gestionarea cookie-urilor și a bannerelor de consimțământ.
O notă trimisă industriei și societății civile care au participat la un grup de discuții pe 15 septembrie, văzută de POLITICO, a arătat că Comisia se gândește cum să modifice regulile pentru a include mai multe excepții sau pentru a se asigura că utilizatorii își pot seta preferințele privind cookie-urile o singură dată (de exemplu, în setările browserului) în loc să o facă de fiecare dată când vizitează un site web.
Țările UE au avansat idei similare. Danemarca (care prezidează în prezent reuniunile Consiliului Uniunii Europene) a sugerat în luna mai renunțarea la bannerele de consimțământ pentru cookie-urile care colectează date „pentru funcții necesare din punct de vedere tehnic” sau „statistici simple”. Aceste tipuri de cookie-uri sunt „inofensive”, spre deosebire de cele utilizate pentru marketing, publicitate sau partajarea datelor cu terți.
Între timp, industria a sugerat că regulile privind cookie-urile ar putea fi incluse în Regulamentul general privind protecția datelor al UE. Directiva privind confidențialitatea electronică are cerințe stricte de consimțământ, în timp ce RGPD adoptă o „abordare bazată pe risc”, permițând companiilor să își adapteze măsurile de protecție a confidențialității în funcție de nivelul de risc asociat prelucrării datelor.
Confidențialitatea, al treilea pilon al politicii UE
Inițiativa Comisiei de a reforma regulile privind cookie-urile pregătește Bruxelles-ul pentru o confruntare acerbă: industria versus comunitatea care militează pentru confidențialitate.
De la Regulamentul general privind protecția datelor până la legile mai recente în domeniul tehnologiei, lobbyiștii de la Bruxelles au dezbătut aprig problemele legate de confidențialitate, lăsând încercările anterioare de reformare a legii privind cookie-urile neterminate.
Unele dintre aceste idei de simplificare a bannerelor de consimțământ au fost incluse într-o propunere de regulament privind confidențialitatea electronică prezentată în 2017. Aceasta a fost însă retrasă în februarie anul acesta – o victorie importantă pentru agenda de dereglementare a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen – întrucât instituțiile UE s-au străduit să găsească un compromis cu privire la propunerea greoaie care acoperea totul, de la publicitatea online la securitatea națională.
Franck Thomas, director de politici la grupul de lobby al agenților de publicitate IAB Europe, a declarat că Directiva privind confidențialitatea electronică are o viziune „foarte rigidă” asupra consimțământului și că normele ar putea fi simplificate prin transferarea reglementării privind cookie-urile către RGPD, care adoptă o abordare mai flexibilă, bazată pe riscuri. Acest lucru ar permite întreprinderilor să se bazeze pe temeiuri juridice mai adecvate, cum ar fi interesul legitim, a afirmat el.
Cu toate acestea, „solicitarea noastră de simplificare nu trebuie confundată cu o abordare ușoară a protecției datelor, dar toată lumea este de acord că trebuie să menținem acest echilibru între protejarea drepturilor la confidențialitate și păstrarea competitivității industriei tehnologice europene”, a adăugat Thomas.
Orice nouă măsură de modificare a consimțământului privind cookie-urile se va confrunta cu o opoziție puternică din partea lobby-ului feroce pentru confidențialitate din Bruxelles, care se teme că cookie-urile vor fi utilizate pentru publicitate țintită.
„A te concentra pe cookie-uri este ca și cum ai rearanja șezlongurile pe Titanic, nava fiind publicitatea de supraveghere”, a spus Itxaso Domínguez de Olazábal, consilier politic la European Digital Rights.
Ea a spus că legea face deja o excepție pentru cookie-urile care sunt necesare pentru a furniza un serviciu pe care oamenii îl așteaptă în mod explicit, cum ar fi memorarea articolelor dintr-un coș de cumpărături. „Extinderea acestei categorii pentru a include [alte tipuri de] urmărire „esențială” este înșelătoare, deoarece riscă să introducă în mod ilegal analize sau personalizări pentru tehnologia publicitară”, a adăugat ea.
Se preconizează că lupta va izbucni din nou anul viitor, când Comisia dorește să prezinte un act legislativ axat pe publicitate, numit Digital Fairness Act (Legea echității digitale). Executivul a declarat că regulamentul va contribui la protejarea consumatorilor online, inclusiv împotriva designului manipulator sau personalizării neloiale.