de Dan Pălăngean
Dobânda medie pe termen lung pentru România a crescut ușor în august 2025 până la 7,17% de la 7,13% anterior, potrivit datelor publicate de Banca Centrală Europeană. Țara noastră a rămas pe prima poziție la costurile de împrumut între statele membre dar s-a păstrat în apropierea Ungariei, pentru care acest indicator a avansat marginal (de la 7,02% la 7,03%).
La nivel regional, în celelalte două țări cu regim valutar similar, costul împrumuturilor 10Y s-a mărit ușor, atât în Polonia (de la 5,34% la 5,40%), cât și în Cehia (de la 4,30% la 4,35%, a cincea lună consecutivă de creștere). Aflată pe traiectoria de trecere la moneda unică, față de care a fost stabilit cursul de schimb al leva la 1,95583 pentru un euro, Bulgaria a păstrat în ultimele 17 luni valoarea de 3,93%.
Dobânzile cele mai mici au fost consemnate de Danemarca (2,37%, în staționare față de luna precedentă), Suedia (2,43%, de la 2,36% anterior), urmate de Germania (2,67%, după 2,63% în luna iulie). Cele mai bune două din cele mai bune trei performanțe s-au consemnat în afara Zonei Euro, ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Țările de Jos (2,88%), Luxemburg (2,89%), Cipru (2,92%), Irlanda (2,94%), Croația (2,98%, atenție, în scădere de la 3,05%) s-au situat sub pragul de 3%, depășit ușor de Austria (3,03%), Finlanda (3,09%) și Portugalia (3,12%). Lituania este un caz special, valoarea de 2,88% fiind stabilită administrativ încă din octombrie 2022, după 0,16% anterior.
De reținut, la nivel european, situația s-a deteriorat pentru Italia (ajunsă la 3,54%, de la 3,50% în luna precedentă) și, mai ales, în cazul Franței (3,42%, după 3,24% anterior). Grecia, ieșită la finele anului trecut din zona celor mai mari dobânzi, a ajuns pe locul zece și a înregistrat un nivel de 3,37%, după minimul de 3,05% consemnat la finele anului trecut.
Una peste alta, valoarea consemnată pentru costul de împrumut pe termen lung s-a încadrat în tendința regională, iar România s-a distanțat de puțin față de Ungaria în tentativa de revenire pe a doua poziție din UE. Distanțele de recuperat față de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-au redus, deși datoria publică a urcat la 57,8% din PIB în mai 2025.
Costul de împrumut al României în iulie 2025 a fost cu 2% peste cel al Ungariei, în creștere minoră față de luna anterioară. Ecartul s-a păstrat la aproximativ 33% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și atenuat marginal în raport cu Cehia (de la 66% la 65%).
Datele din 24 septembrie 2025 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 7,41%, pe un trend descrescător după un vârf de 7,75% atins în 11 septembrie (tradingeconomics.com). La mijlocul lunii august, acest indicator se stabilizase la valori ceva mai mari decât cele de la începutul anului dar luna septembrie a venit cu o perspectivă de creștere la un nivel relativ ridicat a dobânzilor pe termen lung.
| Știri BVB