“Securitatea energetică este vitală. Este clar că nu putem renunţa la grupurile pe cărbune fără să punem ceva în loc. Şi, da, am fost la Bruxelles cred că de 10-15 ori, lăsând lucrurile într-un punct, aşteptând livrarea studiului de adecvanţă, care s-a început de peste un an de zile. (…) În baza acestui studiu este o discuţie extrem de fermă şi corectă cu reprezentanţii Comisiei Europene şi nu văd cum cineva de la Bruxelles şi-ar asuma răspunderea de a nu permite României să prelungească cu câţiva ani perioada din spatele acestor grupuri. România are toate argumentele să ceară această prelungire pentru că – şi iarăşi nu se spune suficient de mult public, public se spune doar atât: ‘nu s-a făcut nimic’. Nimic mai fals. Ştiţi foarte bine că, de exemplu, la Işalniţa am avut licitaţii, la Craiova am avut licitaţii şi, din cauza creşterii explozive a preţului la turbinele pe gaz, peste 50% la nivel mondial, bugetul alocat acestor grupuri nu a mai ajuns şi nu au mai reprezentat licitaţii atractive pentru ofertanţi. Deci, securitate energetică şi asta înseamnă să negociam foarte bine cu Comisia până la capăt. Şi eu aş merge în fiecare săptămână dacă e nevoie la Bruxelles, pentru că mi se pare o miză mult prea importantă”, a susţinut acesta, la un eveniment de specialitate.
Fostul ministru a transmis că trebuie continuitate în sectorul energiei, pentru că proiectele mari durează.
“În energie, proiectele mari durează 3, 5, poate 10 ani de zile, merită o continuitate, merită urmărite şi merită duse la îndeplinire, de la exploatarea de la Neptun Deep, până la termocentrala de la Paroşeni, Mintia şi alte proiecte pe care le avem în curs. Din punctul meu de vedere, unul dintre câştigurile anului trecut a fost Strategia Energetică Naţională. Poate nu-i perfectă, dar o avem şi ea setează nişte direcţii de care ar trebui să ne ţinem. Iarăşi, în spaţiul public, aud tot timpul ‘Domnule, nu avem viziune, nu ştim ce facem, nu s-a făcut nimic’. Nu cred că e corect. Şi a ne ţine de această viziune, de fapt, înseamnă să asigurăm continuarea acestor mari proiecte, inclusiv lucruri de tipul preluarea Azomureş de către Romgaz, deci a ne pregăti pentru 2027, când vom avea o producţie dublă la gaz şi trebuie să-i dăm valoare adăugată mare în economie. Deci continuitate”, a subliniat el.
Sebastian Burduja a explicat din nou situaţia în care se află grupurile pe cărbune.
“România şi-a asumat termenul de 2032 pentru închiderea cărbunelui. Nu vreau să-l comentez. Bun, rău, alte state au făcut mai bine, este istorie. Şi acesta este definit în Jalonul 114 din PNRR. care spune că în orizontul 2032, pe baza Legii decarbonizării, vom închide exploatările pe bază de cărbune. Ăsta a fost şi unul dintre argumentele în faţa Comisiei, că Jalonul 114 este considerat închis. Dar noi nu modificăm termenul de 2032. Deci, prelungirea necesară la Complexul Energetic Oltenia nu afectează termenul de 2032 care vizează desigur Paroşeniul în acest moment în baza Legii decarbonizării. În interiorul aceluiaşi termen, şi fără a afecta limbajul şi de fapt, dacă vreţi, constrângerile din CID, din Council Implementing Decision, avem dreptul ca stat membru să ne facem paşii aşa cum considerăm de cuviinţă. Deci, din punctul meu de vedere, nu se poate discuta de o corecţie din partea Comisiei, atât timp cât România se ţine de termenul 2032”, a reiterat consilierul onorific al premierului.
În plus, în regulamentul PNRR, orice stat membru, pentru circumstanţe justificate, care nu ţin de respectivul stat membru, are dreptul să ceară ajustarea unor jaloane, a continuat el.
“Şi mă refer la Jalonul 119, care vizează închiderea, la 1 ianuarie, a grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, plus Craiova, plus Govora, că asta este în respectivul jalon. Şi am explicat şi am arătat cu date faptul că în 2024 preţul la turbine a crescut, exact ce vă spuneam mai devreme, bugetul alocat pentru aceste investiţii n-a mai fost suficient, deci licitaţiile care s-au organizat în runde multiple nu au putut atrage ofertanţi. Asta nu e vina României, că la nivel global preţul la turbine a explodat. Şi aici cauzele probabil le ştiţi, în principal cererea de turbine pentru centrele de date, care reprezintă un fenomen la nivel global. Deci, încă o dată, România are tot dreptul din punct de vedere tehnic, juridic (…) să ceară aceste prelungiri şi să se bată pentru ele. Legat de ceea ce s-a făcut, eu mi-am început mandatul în iunie 2023. În primele luni am reuşit să semnăm contractele de finanţare pentru Turceni şi ulterior până în februarie pentru Işalniţa, unde probabil ştiţi că sunt proiecte în parteneriat (…) Mai repede de atât nu se puteau face lucrurile. Gândiţi-vă că s-au organizat licitaţii, durează şase luni până la opt luni, nouă luni, pentru a organiza licitaţiile. Licitaţiile n-au reuşit, repet, nu din cauze imputabile statului român. Cred că avem toate argumentele pentru a obţine această prelungire. Ştiu că în luna noiembrie sunt noi runde de licitaţii, după ce am reuşit să creştem bugetul, şi la Işalniţa, şi la Turceni şi să sperăm că vom avea ofertanţi, astfel încât aceste grupuri pe gaz să poată începe. Aceeaşi situaţie, şi la Craiova şi cumva şi la Govora, dar nu vreau să intru în prea multe detalii”, a transmis Burduja.
Sebastian Burduja a participat vineri la conferinţa anuală cu tema “Energie cu Responsabilitate”, ediţia a IX-a, organizată de publicaţia InvesTenergy. Evenimentul s-a desfăşurat sub patronajul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a informat că a comandat, prin Transelectrica, un studiu independent care relevă că, dacă s-ar închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ar exista “cu adevărat” un risc de blackout.
Ivan a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD, dacă există riscul de blackout în cazul în care autorităţile din România nu se înţeleg cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a amâna închiderea centralelor pe cărbune.
“În această săptămână, mai precis miercuri, am purtat mai multe negocieri la nivelul Comisiei Europene pe acest subiect extrem de important. Conform angajamentelor luate în urmă cu cinci ani, atunci când s-a construit PNRR, România şi-a asumat cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, până la finalul anului 2025, adică peste trei luni şi jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcţiune. Condiţia a fost foarte simplă – să punem în loc alte centrale pe gaz”, a explicat ministrul.
El a adăugat că România a luat aproximativ 2 miliarde de euro din acest jalon PNRR, dar centralele pe gaz şi proiectele care trebuiau făcute cu aceşti bani sunt “pe hârtie” în momentul de faţă.
“Este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat – oameni buni, v-am dat banii; sau ne daţi banii înapoi, dacă vreţi să ţineţi în continuare centralele pe cărbune, sau le închideţi. (…) Am comandat prin Transelectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de faţă, are în faţă patru scenarii, cel în care noi, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout. Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste şase mii de pagini. Colegii mei din minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat şi în weekend-uri şi noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic”, a menţionat Bogdan Ivan.
| Știri BVB