Economia românească se confruntă cu provocări majore, iar numărul insolvențelor ar putea crește în următorii ani, pe fondul dificultăților persistente, a avertizat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, în cadrul Banking Forum organizat de Financial Intelligence, în data de 15 octombrie. Expertul în restructurări subliniază însă că nu volumul cazurilor este esențial, ci tipul companiilor afectate, în special cele mari, care pot declanșa efecte de domino în lanțul economic și social.
Insolvențele nu apar imediat odată cu încetinirea economică, ci cu un decalaj, influențat de politici bancare, reglementări sau măsuri guvernamentale, explică reprezentantul CITR. „Evident că, la un moment dat, trebuie să ai o corelație: vei avea mai multe companii în insolvență, pe măsură ce ai dificultăți economice mari. Deja ar trebui să ne așteptăm ca, undeva în viitor, să vedem mai multe, pentru că anul acesta e un an dificil, anul viitor e un an dificil”, a declarat acesta, făcând referire la experiențe trecute, precum vânzarea accelerată de credite neperformante în jurul anului 2014, care a dinamizat procesele de restructurare.
Potrivit CEO-ului CITR, accentul ar trebui pus pe calitatea insolvențelor, nu pe cantitate. „Strict din efect economic, vom vedea un vârf al insolvențelor, dar, mai important cred că nu este numărul, ci tipul de companii care intră în insolvență”, a precizat Cîrlănaru.
Acesta a invocat studiul anual al CITR privind companiile de impact – entități cu active de peste 1 milion de euro, care reprezintă doar 10% din totalul firmelor înregistrate la ONRC, dar generează 83% din economie. „250 din cele mai mari companii din România au un efect imens și, oricare dintre ele, dacă trece prin dificultate, creează efect de contagiune foarte mare și un efect social mult mai mare, pentru că, în general, sunt și angajatori mari”.
Analiza CITR relevă, la nivel macro, o scădere a profitabilității și o creștere a datoriilor, în special în zona creditelor de capital de lucru și finanțării activităților curente sau stocurilor. „Remarcăm o creștere a datoriilor în zona de credite de capital de lucru, ceea ce înseamnă că, practic, cheltuim mai mult pentru a finanța deficitul pe care aceste companii îl generează”, a explicat Cîrlănaru. Această lipsă de performanță este temporar mascată de disponibilitatea finanțatorilor, dar ridică întrebări privind sustenabilitatea pe termen lung.
În contextul actual, stagnarea economică devine la fel de relevantă ca și creșterea sau declinul, susține expertul. „Nu mai vedem o tendință naturală de creștere care să ne încurajeze să spunem că, atât timp cât o afacere este relevantă într-o anumită piață, acea afacere va și putea să producă plus-valoare. Aici cred că este principala provocare a mediului de afaceri: pe de o parte, să aibă acces la capitalul necesar, dar pe de altă parte, acel capital să fie întrebuințat în afaceri care pot furniza randamente pozitive”.
Pe fondul consolidării băncilor, care se retrag din zonele cu risc ridicat, spațiul pentru finanțări alternative se extinde, mai ales pentru companii în creștere sau în dificultate. „Vedem tot mai mult private credit și private debt, pe măsură ce băncile se consolidează și lasă un spațiu în zona respectivă, pentru că raportul cost-beneficiu în a finanța în zona aceasta nu mai e atractiv pentru bănci față de large cap”, a adăugat Cîrlănaru. Totuși, acești finanțatori alternativi – fie equity, fie fonduri publice sau bursă – evaluează diferit afacerile, punând accent pe potențialul de creștere, nu doar pe cifra de afaceri sau capacitatea de rambursare a dobânzilor.
Reprezentantul CITR pledează pentru o trecere de la modul de supraviețuire la strategii de creștere sustenabilă. „Trebuie să înțelegem prețul pe care îl plătim, zi de zi, în acest efort de a susține aceste companii să supraviețuiască și că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să ieșim din zona asta de supraviețuire și să ne uităm înainte la tipurile de planuri, tipurile de afaceri și tipurile de structuri care să asigure creștere pe termen lung”. Aceste observații vin într-un moment critic pentru economia românească, marcată de presiuni inflaționiste și incertitudini geopolitice, subliniind nevoia de reforme structurale pentru a preveni un val de falimente cu impact major.
| Știri BVB