Datele definitive pentru primele două trimestre din 2024 indică scăderi de 0,4%, în locul creşterilor estimate iniţial, iar pe cifrele din economia reală se vede de vreo doi ani că nu suntem bine, că plusurile infime pe care le-am obţinut în ultimele trimestre erau artificiale, prin umflarea cu pompa pe deficit şi datoria sectorului public, susţine Cristian Păun, profesor universitar de economie.
“Odată cu datele semnal de pe ultimul trimestru din 2025 au apărut şi datele definitive pentru anul 2024, trimestrul I şi trimestrul II. Şi, în loc de 0,5% creştere în trimestrul I din 2024 şi 0,1% creştere în trimestrul II din 2024, surpriză, am avut scădere minus 0,4% şi minus 0,4%. Deci, în 2024, n-am fost în plină creştere economică, am fost în recesiune tehnică. Se vede de foarte multă vreme, de vreo 2 ani pe cifrele din economia reală, industrie mai ales, că nu suntem bine şi toate plusurile astea infime pe care le-am obţinut în ultimele trimestre erau nişte plusuri obţinute artificial, prin umflarea cu pompa pe deficit şi datoria sectorului public, a cheltuielilor în sectorul public, de dragul de a avea un PIB pozitiv ca dinamică. Această creştere economică s-a dovedit a fi una complet nesănătoasă şi complet nesustenabilă, iar acum, noi nu ne aflăm neapărat într-o criză, ci ne aflăm într-o ajustare fiscală semnificativă prin care aceste cheltuieli ale statului încep să fie diminuate, ţinute sub control. Sigur, în măsura în care Coaliţia reuşeşte să facă lucrul acesta, pentru că reformele importante deocamdată nu au fost pornite, nu au fost iniţiate în Parlamentul României ca să putem vorbi de o scădere sănătoasă şi semnificativă a acestor cheltuieli”, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, Cristian Păun.
Potrivit acestuia, este vizibilă o contracţie a statului, destul de firavă, care se simte, cel puţin în termeni reali.
“De exemplu, cheltuielile cu salariile în sectorul bugetar în 2025 au crescut nominal cu vreo 7%, dar ele sunt sub rata inflaţiei de vreo 10%. Deci, e clar că avem o stagnare sau o contracţie în termeni reali a salariilor. Asta e important să se întâmple în momentul de faţă – şi se şi vede în valoare adăugată, în PIB. Până la urmă, această scădere a PIB-ului, din aceste momente, vine preponderent prin contracţia statului. Avem şi o contracţie în continuare în sectorul privat, pentru că o parte din resursele obţinute de stat pentru a corecta deficitul bugetar s-a obţinut prin creşterea de fiscalitate şi nu prin reforme”, a explicat Păun.
În opinia sa, reformele sunt tărăgănate, existând o “opoziţie furibundă a unor partide din Coaliţie şi din afara acesteia”. Totodată, profesorul de economie subliniază că recesiunea obligă autorităţile să nu mai crească taxele ci să facă reforme şi să nu rateze niciun euro din fondurile europene.
“În condiţiile astea, cu siguranţă situaţia nu este deloc roz, pentru că taxarea, în orice moment o aplici, este prociclică şi s-a dovedit acest lucru. Această recesiune, din acest moment, ne obligă la câteva lucruri: să nu mai creştem taxele în perioada următoare ca soluţie, să căutăm reforme cu mai multă determinare şi să fim foarte atenţi la fondurile europene din acest an, să nu ratăm niciun euro, în condiţiile în care vor veni sume importante în acest an”, a adăugat specialistul.
În acest sens, el a subliniat că România a pornit cu stângul în acest an în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene.
“Din păcate, am pornit cu stângul. Reforma pensiilor speciale tărăgănează, în magistratură, evident, tărăgănează şi deja am pierdut 200 şi ceva de milioane de euro din bani europeni. Deci, începem anul cu stângul. Lucrurile erau inevitabile, lucrurile erau absolut citibile, dacă dădeam deoparte fondurile europene şi dacă dădeam deoparte sectorul public din România, recesiunea era evidentă pentru cei care ştiu să citească nişte cifre macroeconomice. Din păcate, noi am atras atenţia mereu asupra acestor lucruri, am fost luaţi în derâdere, nu am fost băgaţi în seamă şi, evident, cheltuielile au început să scape de sub control. Mi-aduc aminte, întreg anul 2024, cum se cheltuiau bani din fondul de rezervă, cu nemiluita, zeci de miliarde de euro, iar când întrebam de ce se întâmplă treaba aceasta, ni se răspundea că asta duce la dezvoltare, duce la creştere economică”, a mai spus Cristian Păun.
Potrivit acestuia, acum a venit nota de plată, iar această recesiune face parte din nota de plată, la fel cum au făcut şi taxele care au crescut în a doua jumătate a anului trecut.
“Până la urmă, această recesiune este în parte efectul năzbâtiilor din anii anteriori şi în parte efectul majorării de taxe, care se pare că e singurul lucru care poate emana din Parlamentul şi din politica românească în acest moment”, a adăugat economistul.
În opinia sa, revenirea economiei se poate face doar prin reforme, nu se mai poate face prin taxare, iar în acest an depinde foarte mult de fondurile europene, de succesul în materie de privatizare a companiilor de stat, de curăţarea întregului aparat de stat din România, o reformă administrativă, reformă administrativ-teritorială, reformă în sistemul de justiţie.
“Toate astea trebuie să continue şi trebuie să se întâmple în România, altfel o să ducem această recesiune şi această stagnare economică foarte multă vreme în spate – şi nu este până la urmă vina nimănui, este pur şi simplu o imposibilitate economică în spatele acestui model de dezvoltare pe care l-am aplicat în ultimii ani şi care acum îşi arată, în ghilimele, roadele şi neputinţa şi limitele. Deci, noi trebuie să schimbăm ceva şi această schimbare trebuie să înceapă cu modernizarea cu adevărat a României, resetarea României la noul context regional, nou context global”, a adăugat Cristian Păun.
Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor semnal publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, faţă de trimestrul precedent.
| Știri BVB