Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, afirmă, referitor la pensiile speciale, că în opinia sa nu este vorba numai despre cuantumul pensiei ci, în mod special, de ieşirea la pensie „la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”. Rădulescu spune că ar trebui văzut dacă mai există ţări în Europa unde „să se iasă la pensie la 48 de ani”.
„Niciodată nu va fi nimeni mulţumit atunci când i se ia, dar ar trebui să ne uităm mai mult să vedem dacă mai există ţări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani. După părerea mea, asta este problema cea mai serioasă la pensiile speciale. Nu e vorba numai de cuantumul pensiei, ci, în mod special, de ieşirea la pensie la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu la Digi 24, potrivit news.ro.
Consilierul guvernatorului BNR spune că acest lucru îi afectează „în două feluri” pe toţi cei care ies la pensie la la 65 de ani.
„Întâi este vorba de chestiunea directă financiară. În momentul de faţă, pensiile speciale sunt cam pe la 1 la sută din PIB, dar crescând numărul celor care beneficiază, din cauză că dacă ies la pensie înainte de 50 de ani, ei vor mânca pensia asta încă vreo 30 de ani, nu? Şi atunci vor fi tot mai mulţi cei care ies la pensie la o vârstă la care mie nu mi-ar fi trecut prin cap vreodată asta. Dar, în afară de asta, se creează o falie socială foarte serioasă. Nu se poate ca unul să muncească până la 65 sau mai mulţi ani, iar alţii, înainte de a împlini 50 de ani, să ducă o viaţă foarte îndestulată în pensie. Nu e în regulă. Se poate ajunge la o problemă de ordin social foarte serioasă”, a afirmat Rădulescu.
Acesta a adăugat că o altă problemă pe care România o va avea „cu siguranţă peste câţiva ani” este aceea că cei ajunşi la vârsta pensionării se vor afla în situaţia în care sistemul pensiilor de stat nu îi va mai putea susţine.
„Asta este o altă problemă pe care vom avea cu siguranţă peste câţiva ani. Dar, dacă economia reuşeşte să se redreseze şi să reducă cheltuiele publice ineficiente, atunci cred că vom putea face faţă valului de pensionari care se va produce inevitabil. Decreţeii vor ieşi la pensie şi ei peste 6-7 ani cel mult”, a explicat consilierul BNR.
Întrebat spre ce se îndreaptă România în condiţiile unor cheltuieli imense şi a unor împrumuturi excesive, cu dobânzi uriaşe, dar şi a unei economii care nu cu o creştere foarte mică, Eugen Rădulescu a explicat că nu este vorba numai că economia nu merge aşa de bine, ci de faptul că ţări care au o datorie mult mai mare, cum este, de exemplu, Franţa, a cărei datorie este dublă faţă de cea a României, ca raport la PIB, plătesc dobânzi mai mici decât cele plătite de România la numai jumătate din datorie.
„Asta se întâmplă pentru că suntem penalizaţi din cauză că pieţele nu au încredere în noi. Aţi văzut că în clipa în care Curtea Constituţională a acceptat ideea reducerii pensiilor, timp de 15 ani, să nu ne gândim că se va întâmpla de mâine, în acel moment, piaţa financiară ne-a oferit dobânzi mai bune. De ce? Pentru că am arătat că avem un guvern care reuşeşte să facă reforme. Acelaşi lucru se va întâmpla dacă reformele vor continua şi vor avea succes. Dacă nu, nu vom mai putea face faţă nici măcar cheltuielilor pe care le facem acum”, a avertizat Rădulescu.
El a adăugat că nu trebuie uitat nici faptul că anul trecut România a plătit 10 miliarde de euro dobânzi.
„Să ştiţi că dacă nu facem ceva pentru restrângerea, în foarte scurt timp, a datoriei publice, nu vom putea să suportăm nici măcar aceste cheltuieli, pentru că ele vor creşte. În afară de asta, mai este şi chestiunea că, fără să se întâmple mare lucru în materie de reducere a deficitului, iar noi acum am redus de la 9,3, la 7,7. am tot auzit în ultima vreme – hai să cheltuim mai mult pentru că am redus mai mult decât trebuia. Nu e adevărat. Am redus mai puţin decât trebuia. Vom fi mai bine atunci când vom ajunge la 2,5% deficit în fiecare an. Noi acum suntem la 7,5%. Deci e de trei ori mai mare decât ar trebui să fie”, a conchis Eugen Rădulescu.