-
Kazahstanul a avertizat încă din luna ianuarie asupra vulnerabilității acestui coridor energetic
-
Austria ar rămâne fără rezerve de petrol în aproximativ șase luni dacă s-ar opri livrările din Kazahstan
Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a condamnat atacurile recente cu drone asupra petrolierelor aflate în operațiuni de încărcare la terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC) din Marea Neagră și a cerut adoptarea unor măsuri internaționale pentru protejarea infrastructurii utilizate la exportul petrolului kazah, avertizând că incidentele afectează securitatea lanțurilor globale de aprovizionare și piețele energetice.
Instituția a transmis: “Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan condamnă cu fermitate atacurile cu dispozitive aeriene fără pilot (UAV) efectuate în zilele de 17 și 19 iulie 2026 împotriva navelor civile din Marea Neagră, angajate în transportul comercial legitim de petrol prin infrastructura Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC)”.
Mesajul ferm al kazahilor vine în urma atacurilor din weekend asupra celor două petroliere aflate la încărcare la terminalul CPC, folosit inclusiv de România pentru aprovizionare. Două petroliere au fost atacate, a anunţat duminică operatorul terminalului, care a adăugat că operaţiunile de încărcare a petrolului sunt suspendate, potrivit Reuters, citat de Agerpres. Petrolierele ASIA şi NISSOS IOS au fost atacate în timpul operaţiunilor de încărcare. Petrolierul ASIA a luat foc, dar incendiul a fost stins.
MAE din Kazahstan spune: “Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică.
Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave.
Kazahstanul solicită încetarea imediată a acestor atacuri și adoptarea unor măsuri cuprinzătoare pentru a asigura securitatea infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi kazahe. Îndemnăm cu fermitate țările noastre partenere să condamne fără echivoc aceste atacuri și invităm toate părțile implicate să elaboreze măsuri concrete. Credem cu tărie că numai respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor astfel de incidente.
Republica Kazahstan efectuează în prezent o evaluare cuprinzătoare a pagubelor cauzate. La finalizarea acestei evaluări, Kazahstanul își rezervă toate drepturile prevăzute de dreptul internațional pentru a-și proteja interesele legitime, inclusiv solicitarea unei despăgubiri integrale pentru pagubele cauzate.
Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”.
Se pare că un al treilea atac a avut loc astăzi, după ce operațiunile fuseseră reluate ieri, potrivit presei internaționale. Nava Nesla a fost avariată, iar impactul a provocat un incendiu la bord, care a fost stins în câteva ore, iar nava a rămas în stare de flotabilitate. De notat că, în urma incidentului, operațiunile de încărcare au fost suspendate.
- De ce este important pentru România și Uniunea Europeană?
Miza unor astfel de incidente este una semnificativă atât pentru România, cât și pentru UE.
Aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului sunt transportate prin sistemul CPC, care leagă câmpurile petroliere din zona Mării Caspice de terminalul maritim de la Novorossiisk. În 2025, prin această conductă au fost transportate aproximativ 63 de milioane de tone de țiței kazah, dintr-un total de peste 70 de milioane de tone manipulate de CPC.
Uniunea Europeană este principalul cumpărător al petrolului kazah, iar România se numără printre cei mai importanți beneficiari. Anul trecut, România a importat peste 5 milioane de tone de țiței din Kazahstan, peste 60% din cantitatea totală de petrol procesată în rafinăriile românești provenind din această sursă.
În aceste condiții, orice întrerupere a operațiunilor de încărcare din estul Mării Negre poate afecta fluxurile de aprovizionare cu țiței către Europa, într-un context în care piața petrolului este deja influențată de tensiunile geopolitice și de incertitudinile privind livrările din Orientul Mijlociu.
- Kazahstanul a avertizat încă din luna ianuarie asupra vulnerabilității acestui coridor energetic
Kazahstanul a avertizat încă din luna ianuarie asupra vulnerabilității acestui coridor energetic și a solicitat Statelor Unite și Uniunii Europene să contribuie la securizarea transporturilor de petrol prin Marea Neagră, după o serie de atacuri cu drone asupra petrolierelor care se îndreptau spre terminalul CPC. Atunci, Ministerul kazah de Externe aprecia că intensificarea acestor incidente crește riscurile pentru funcționarea infrastructurii energetice internaționale și afectează inclusiv interesele unor companii occidentale precum Chevron și ExxonMobil, acționari ai CPC.
“Frecvența tot mai mare a unor astfel de incidente evidențiază riscurile crescânde la adresa funcționării infrastructurii energetice internaționale. Prin urmare, facem apel la partenerii noștri să se angajeze într-o cooperare strânsă pentru a elabora măsuri comune menite să prevină incidente similare în viitor”, potrivit oficialilor kazahi.
Printre acționarii conductei CPC, lungă de 1.500 km (930 mile), se numără compania petrolieră de stat din Kazahstan, KazMunayGas, compania rusă Lukoil, precum și filiale ale giganților petrolieri americani Chevron și ExxonMobil. Terminalele rusești de la Marea Neagră gestionează peste 2% din producția mondială de țiței. Apele acesteia, împărțite între Bulgaria, Georgia, România și Turcia, precum și între Rusia și Ucraina, sunt, de asemenea, esențiale pentru transportul cerealelor. CPC reprezintă, singură, aproximativ 80% din exporturile de petrol din Kazahstan.
- Washingtonul a avertizat Ucraina să nu atace interesele economice ale SUA din Rusia
În luna februarie a acestui an, administrația Trump a avertizat oficial Ucraina să nu atace ținte din Rusia care ar putea afecta interesele economice ale SUA.
Olha Stefanishyna, ambasadorul Kievului la Washington, a transmis că a primit un mesaj diplomatic menit să exprime dezaprobarea sau nemulțumirea, în urma atacului cu drone al Ucrainei asupra portului rus Novorossiysk din noiembrie. „Am fost informați de către Departamentul de Stat că ar trebui să ne abținem de la a ataca interesele americane”, a spus Stefanishyna în februarie, cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Portul Novorossiysk este unul dintre cele mai mari noduri de export de petrol ale Rusiei și o ieșire strategică pentru transporturile de țiței provenite din câmpurile petroliere din Kazahstan. Kievul nu a confirmat și nici nu a infirmat atacurile asupra CPC.
Președintele Volodymyr Zelenskyy susține că lovirea instalațiilor energetice și a porturilor rusești care finanțează mașina de război a Kremlinului reprezintă forma de „sancțiuni” a Kievului, care, în opinia sa, va aduce Moscova la masa negocierilor mai repede.
- Kazahstanul – solicitat de partenerii occidentali să își majoreze exporturile de petrol pentru a compensa deficitul de pe piața mondială
Kazahstanul a fost solicitat de partenerii occidentali să își majoreze exporturile de petrol pentru a compensa deficitul de pe piața mondială, însă capacitatea sa de a răspunde cererii este limitată de constrângerile de infrastructură și de faptul că majoritatea exporturilor tranzitează Rusia.
În ultimul an, infrastructura CPC și petrolierele care se îndreptau spre terminal au fost afectate în repetate rânduri de atacuri cu drone, ceea ce a perturbat exporturile. Ca alternativă la ruta prin Rusia, Astana încearcă să majoreze exporturile prin conducta Baku–Tbilisi–Ceyhan (BTC), care ocolește teritoriul rus, însă capacitatea acesteia rămâne mult inferioară celei a sistemului CPC.
- Austria ar rămâne fără rezerve de petrol în aproximativ șase luni dacă s-ar opri livrările din Kazahstan
Un studiu realizat de Complexity Science Hub (CSH) și Supply Chain Intelligence Institute Austria (ASCII) arată că Austria este puternic dependentă de importurile de petrol din Kazahstan și de infrastructura de transport prin Rusia, ceea ce o expune unor riscuri majore în cazul unor întreruperi ale aprovizionării.
Potrivit analizei, aproximativ 94% din petrolul consumat în Austria ajunge prin conducta transalpină TAL, iar 52% provine din Kazahstan, fiind transportat prin conducta CPC până la terminalul rusesc Novorossiisk și apoi pe cale maritimă către Trieste. Studiul subliniază că recentele atacuri asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre evidențiază vulnerabilitatea acestui lanț logistic.
Autorii au analizat trei scenarii de criză. În cazul întreruperii livrărilor din Orientul Mijlociu, rezervele Austriei ar putea acoperi consumul pentru mai bine de doi ani. Dacă însă ar fi pierdute importurile din Kazahstan, care reprezintă peste jumătate din aprovizionare, rezervele strategice s-ar epuiza în aproximativ șase luni. Cel mai grav scenariu îl reprezintă oprirea completă a conductei TAL, caz în care Austria ar rămâne fără rezerve în aproximativ 100 de zile.
Concluzia studiului este că lanțul de aprovizionare al Austriei este concentrat într-o singură conductă, un singur port și un furnizor dominant, iar pe termen lung este necesară diversificarea rutelor și reducerea dependenței energetice.
| Știri BVB