Dolarul american crește pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care duce prețul petrolului la 120 de dolari

• Dolarul este la mare căutare, investitorii luptându-se pentru lichidități
• Euro și lira sterlină se prăbușesc; yenul se menține la aproape 159 per dolar
• Riscurile inflației blochează pariurile pe reducerile ratei dobânzii de către banca centrală

Dolarul american a crescut luni, pe fondul creșterii prețurilor petrolului, care i-a determinat pe investitori să se lupte pentru lichidități, din cauza temerilor că un război prelungit în Orientul Mijlociu ar putea perturba grav aprovizionarea cu energie și afecta creșterea economică globală, potrivit Reuters. 

Dolarul a pierdut o parte din câștiguri în după-amiaza asiatică, după ce Financial Times a raportat că miniștrii de finanțe din G7 vor discuta luni despre o eliberare comună a rezervelor de petrol de urgență coordonată de Agenția Internațională pentru Energie, ceea ce a determinat o ușoară scădere a prețurilor petrolului, după ce acestea au atins anterior un nivel de aproape 120 de dolari pe baril.

Cu toate acestea, euro și lira sterlină au înregistrat scăderi de 0,6% și, respectiv, 0,7%, în timp ce dolarul australian și chiar francul elvețian, considerat monedă refugiu, s-au depreciat în mod similar.

„Dolarul american beneficiază de sprijin din partea factorilor tradiționali de refugiu și, evident, de statutul de exportator net de energie al Statelor Unite, în contrast puternic cu majoritatea țărilor europene”, a declarat Ray Attrill, șeful strategiei valutare la National Australia Bank.

Valul amplu de vânzări de pe piețe a declanșat luni vânzări nediscriminatorii la nivelul activelor.

Acțiunile, obligațiunile și metalele prețioase au scăzut, pe măsură ce investitorii, speriați de impactul creșterii accentuate a prețurilor petrolului asupra inflației globale și creșterii economice, au devenit cu aversiune la risc și au marcat profituri din unele dintre cele mai profitabile tranzacții ale lor.

„Cu cât această situație durează mai mult, cu atât daunele devin mai exponențiale, într-un efect de domino, ceea ce este exact ceea ce petrolul arată acum unei piețe care a înregistrat săptămâna trecută unele semne că lucrurile ar putea fi mult mai grave”, a declarat Michael Every, strateg global senior la Rabobank.
„Dacă săptămâna viitoare ne vom afla în aceeași situație, lucrurile ar putea fi destul de îngrozitoare.”

Euro a scăzut cu 0,6%, la 1,1548 dolari, după ce a atins un minim de 3 luni și jumătate la începutul sesiunii, în timp ce lira sterlină a scăzut cu 0,7%, la 1,3333 dolari.
Față de francul elvețian, dolarul a crescut cu 0,43%, la 0,7795. Dolarul australian și cel neozeelandez și-au recuperat pierderile anterioare, tranzacționându-se cu 0,35% și, respectiv, 0,1% mai jos.

Analiștii au afirmat că Asia ar putea suporta greul șocului prețurilor la energie, din cauza dependenței puternice a regiunii de petrolul și gazul din Orientul Mijlociu.
Dolarul a fost la un pas de nivelul de 159 yeni în Asia, crescând cu 0,4% până la 158,47, și a câștigat 0,26% față de wonul sud-coreean, ajungând la 1.485,50, după ce a crescut cu până la 1% la începutul sesiunii.

„Adevărata întrebare este cât de mult și cât timp vor rămâne prețurile ridicate, deoarece acest lucru va determina în cele din urmă consecințele economice”, a declarat Deepali Bhargava, director regional de cercetare pentru Asia-Pacific la ING.
„Un conflict prelungit, combinat cu slăbiciunea continuă a monedei, ar alimenta mai direct presiunile inflaționiste din întreaga regiune.”

Conflictul a dus deja la suspendarea a aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu țiței și gaze naturale, Teheranul vizând navele din strâmtoarea vitală Hormuz, situată între coastele sale și Oman, și atacând infrastructura energetică din întreaga regiune.

Ministrul energiei din Qatar a declarat vineri pentru Financial Times că se așteaptă ca toți producătorii de energie din Golf să oprească exporturile în câteva săptămâni, o măsură care, potrivit lui, ar putea duce prețul petrolului la 150 de dolari pe baril.
Prețurile ridicate la energie acționează ca o taxă și pot alimenta inflația, ceea ce îi îngrijorează pe investitori că băncile centrale ar putea fi reticente în a reduce ratele dobânzilor.