Interviu George Niculescu, ANRE: “Rețeaua e provocarea structurală care poate transforma un boom de producție într-un blocaj de sistem”

• George Niculescu: „Nu trebuie să oprim regenerabilele, ci să dezvoltăm rețelele”

• România a depășit 7 GW capacitate fotovoltaică instalată cumulat, după un 2025 record cu 2,2 GW adăugați într-un singur an calendaristic. Eolianul a reaccelerat.

• La 30 aprilie 2026, România avea 332.684 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.789 MW

• Câte proiecte sunt cu adevărat realizabile? 87 GW pe hârtie, doar 11,7% din capacitatea cu ATR au șanse reale de implementare

• La 1 mai 2026, ANRE monitorizează 1.517 proiecte cu ATR valabil, totalizând 87.220 MW. România nu va instala 87 GW de capacitate nouă în nicio proiecție realistă pe termen mediu. Tocmai de aceea am acționat.

• 2024-2025 au fost cei mai buni doi ani din istoria regenerabilelor în România. Fotovoltaicul s-a triplat față de 2022. Eolianul a reintrat pe creștere. Prosumatorii au rescris arhitectura rețelei de distribuție mai repede decât orice act normativ.

• Rețeaua e provocarea structurală care poate transforma un boom de producție într-un blocaj de sistem.

• Fenomenul prosumatorilor e cea mai rapidă democratizare a accesului la energie din istoria sistemului energetic românesc

• Peste 19 GW sunt programați pentru punere în funcțiune în 2026-2027

• Interviu cu domnul George Niculescu, preşedintele Autorităţii Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

România vorbește astăzi despre investiții de miliarde de euro în energie regenerabilă. Suntem într-un moment de boom real sau încă într-o fază de promisiuni și proiecte pe hârtie?

George Niculescu: Avem ambele, dar în proporții care s-au schimbat fundamental în ultimii doi ani. România a depășit 7 GW capacitate fotovoltaică instalată cumulat, după un 2025 record cu 2,2 GW adăugați într-un singur an calendaristic. Eolianul a reaccelerat. La 30 aprilie 2026, România avea 332.684 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.789 MW. Licitațiile CfD au produs prețuri competitive, în unele cazuri semnificativ sub plafoanele stabilite, ceea ce arată că există proiecte bancabile și competiție reală. Deci boomul există. Problema e că boomul din promisiuni e și el real. La 1 mai 2026, ANRE monitorizează 1.517 proiecte cu ATR valabil, totalizând 87.220 MW. România nu va instala 87 GW de capacitate nouă în nicio proiecție realistă pe termen mediu. Tocmai de aceea am acționat.

Cum au fost primite de piața de energie modificările recente ale ANRE la Regulamentele de racordare și licențiere care pun capăt proiectelor care blochează rețeaua (ATR)? Dar creșterea garanției financiare la 20% din tariful de racordare?

George Niculescu: Industria s-a împărțit exact cum era de așteptat: investitorii serioși au aplaudat, cei care și-au văzut puse în pericol schemele de îmbogățire rapidă au protestat. Mulți au emis avertismente publice că măsurile vor încetini investițiile, răspunsul meu a fost că datele spun altceva. Din proiectele care au constituit garanția de 5% introdusă de ANRE în 2024, doar 12% au ajuns la semnarea contractului de racordare, 3% au obținut și autorizația de construire, 1% au ajuns la autorizația de înființare.

La 1 mai 2026, din 87.220 MW cu ATR valabil, 50.991 MW ajunseseră la contract de racordare, adică aproximativ 58,5% din capacitatea cu ATR. Dintre aceștia, 29.125 MW aveau autorizație de construire, iar 10.205 MW, reprezentând 11,7% din capacitatea totală cu ATR, ajunseseră în stadiul cel mai avansat, respectiv autorizația de înființare emisă de ANRE. Aceasta e diferența dintre intenție și execuție. Garanția de 20% din tariful de racordare și garanția de 30 EUR/kW pentru autorizația de înființare transmit un singur mesaj: dacă ai finanțarea și intenția reală, plătești și construiești. Dacă n-ai, nu mai blochezi 87 GW de capacitate de rețea cu proiecte pe care le vinzi pe OLX.

Dovada că am avut dreptate? În luna care a urmat adoptării noilor reglementări: 60 de cereri pentru Autorizație de Înființare, totalizând 4.222 MW. Investitorii serioși nu s-au speriat. Nici nu aveau de ce să o facă.

Cum evaluați ritmul de dezvoltare a capacităților de energie regenerabilă din România în ultimii doi ani? Ce capacitate nouă din surse regenerabile estimați că va fi pusă în funcțiune în următorii doi ani ?

George Niculescu: 2024-2025 au fost cei mai buni doi ani din istoria regenerabilelor în România. Fotovoltaicul s-a triplat față de 2022. Eolianul a reintrat pe creștere. Prosumatorii au rescris arhitectura rețelei de distribuție mai repede decât orice act normativ.

Pentru 2026-2027, conform datelor declarate/raportate către ANRE, peste 19 GW figurează cu termene estimate de punere în funcțiune în 2026–2027. Nu toate aceste proiecte se vor materializa în calendarul declarat, dar concentrarea lor temporală arată presiunea enormă care se pune pe rețea, autorizare, finanțare și stocare. E concentrarea temporală a unui deceniu de investiții. Asta implică o nouă țintă: rețeaua și stocarea trebuie să țină pasul.

Este România pe drumul cel bun pentru atingerea țintelor asumate prin PNIESC?

George Niculescu: La fotovoltaic suntem într-o zonă confortabilă din perspectiva ritmului de dezvoltare, iar CfD-urile contribuie semnificativ la bancabilitatea proiectelor mari. Totuși, ținta PNIESC nu trebuie privită ca fiind acoperită exclusiv prin CfD, ci prin combinarea proiectelor CfD, proiectelor comerciale, PPA-urilor și dezvoltării accelerate a prosumatorilor. La eolian onshore suntem la circa 85% din țintă includând și capacitățile eligibile pentru o a patra rundă. La stocare, răspunsul e mai nuanțat decât acum șase luni. La offshore suntem în faza de delimitare a perimetrelor. Pe scurt: suntem pe drumul cel bun la producție. Stocarea accelerează, dar de la un nivel de start atât de mic încât ecartul față de nevoia curentă rămâne semnificativ. Rețeaua e provocarea structurală care poate transforma un boom de producție într-un blocaj de sistem.

Care considerați că sunt principalele obstacole care încetinesc dezvoltarea proiectelor eoliene și fotovoltaice?

George Niculescu: Trei obstacole structurale, în ordinea impactului real. Primul: rețeaua de transport și distribuție nu ține pasul cu producția. Avem zone, Dobrogea, sudul Munteniei, Oltenia, unde congestia limitează deja racordarea de noi capacități. Al doilea: capacitatea de stocare insuficientă generează prețuri negative la prânz în zilele însorite, ceea ce descurajează investitorii care nu au contract CfD sau PPA. Al treilea, și cel mai insidios: speculatorii care blochează capacitate în rețea. Am luat măsurile binecunoscute. Dar efectul lor se va vedea complet abia în 12-18 luni.

Racordarea la rețea rămâne una dintre principalele provocări pentru investitori. Ce măsuri a luat ANRE pentru a accelera procesul? Câte proiecte regenerabile au în prezent avize de racordare și câte dintre acestea sunt susceptibile să fie realizate efectiv?

George Niculescu: În ultimii doi ani am schimbat filosofia reglementării privind accesul la rețea. Obiectivul nostru este ca această resursă limitată să fie utilizată de proiecte care demonstrează maturitate tehnică și financiară și care au perspective reale de implementare.

În acest scop, au fost introduse măsuri precum majorarea garanției financiare aferente tarifului de racordare, instituirea garanției pentru obținerea autorizației de înființare și revizuirea condițiilor privind menținerea valabilității avizelor tehnice de racordare.

Concret: garanția de la 5% la 20%, garanția de 30 EUR/kW pentru autorizația de înființare, eliminarea posibilității de prelungire fără garanție, toate astea sunt măsuri care vor da rezultate, fără dar și poate.

Tabloul de la 1 mai 2026, arată așa:

ATR valabil: 517 proiecte — 87.220 MW
Contract de racordare: 960 proiecte — 50.991 MW (-41,5%)
Autorizație de construire: 645 proiecte — 29.125 MW (-6%)
Autorizație de înființare ANRE: 208 proiecte — 10.205 MW (-3%)

Câte sunt susceptibile de realizare efectivă? Datele ANRE disponibile la acest moment arată că 11,7% din capacitatea cu ATR.

Există riscul blocării rețelei în anumite zone din cauza numărului mare de proiecte anunțate?

George Niculescu: Riscul nu e ipotetic, e deja parțial materializat. Avem zone cu congestii reale, avem prețuri negative pe OPCOM în orele de vârf solar. Răspunsul nu e să oprim conexiunile, e să accelerăm investițiile în rețea și stocare simultan cu noile capacități de producție. Și neapărat trebuie dezvoltate rețelele. Ele sunt viitorul boom necesar al dezvoltării sistemului energetic din România.

Ce investiții sunt necesare în rețelele de transport și distribuție pentru integrarea noilor capacități?

George Niculescu:  Transelectrica a planificat pentru perioada de reglementare 2025-2029 investiții majore în linii de 400 kV, stații digitale și soluții de compensare reactivă. Coridorul prioritar offshore pentru Marea Neagră e deja inclus în TYNDP european. La distribuție, operatorii au programe multianuale de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă, consolidare și automatizare. Ca ordin de mărime, pentru atingerea țintelor PNIESC e nevoie de investiții de miliarde de euro în rețele. Producția fără rețea e energie care nu ajunge la consumator. Iar cu 19 GW planificate pentru 2026-2027, fereastra de acțiune se îngustează.

Cât de importantă este dezvoltarea capacităților de stocare pentru integrarea energiei regenerabile? Considerați că România dezvoltă suficient de rapid proiecte de baterii?

George Niculescu: Stocarea devine condiție de sistem. Fără stocare, un parc fotovoltaic de 1.000 MW produce la ora 13:00 și creează presiune pe rețea. La ora 21:00 nu mai există producția acestuia și e nevoie de importuri pentru echilibrare. Datele ANRE la 1 mai 2026 arată că ritmul s-a accelerat semnificativ față de ce știa lumea: 130 de proiecte includ instalații de stocare, totalizând 8.202 MW, dintre care 39 de proiecte cu 2.162 MW sunt planificate pentru punere în funcțiune în 2026. Dacă aceste proiecte se materializează, România face în 2026 mai mult la stocare decât în toți anii anteriori la un loc.

Ce măsuri de reglementare pregătește ANRE pentru a sprijini investițiile în stocare? Ce capacitate de stocare ar trebui să aibă România până în 2030?

George Niculescu:  PNIESC vizează 1.200 MW – 2.400 MWh până în 2030 și 2.000 MW până în 2035. Eu consider că 1.200 MW e un obiectiv minim, nu unul ambițios. Sistemul cu 22 GW regenerabili instalați în 2030 are nevoie de mai mult. Semnalul de reglementare a venit deja, atunci când am eliminat dubla taxe a energiei stocate, un obstacol semnificativ în calea dezvoltării tehnologiilor de stocare.

Numărul prosumatorilor continuă să crească. Cum vedeți evoluția acestui segment?

George Niculescu: Fenomenul prosumatorilor e cea mai rapidă democratizare a accesului la energie din istoria sistemului energetic românesc. România avea, la 30 aprilie 2026, 332.684 de prosumatori racordați la rețea, cu o putere instalată totală de 3.789 MW. Aproximativ 10% dintre aceștia sunt societăți comerciale. Ritmul a crescut peste 10.600 de prosumatori noi într-o singură lună. Este dovada clară că tot mai mulți români aleg să nu mai fie doar consumatori de energie, ci și producători. Tranziția energetică nu se mai întâmplă doar în marile proiecte investiționale. Ea se întâmplă pe acoperișurile caselor și ale companiilor din întreaga țară.

Această evoluție mută însă o presiune tot mai mare asupra rețelelor de distribuție, care trebuie să țină pasul cu un ritm de dezvoltare fără precedent.

Un alt semnal important vine din zona stocării: 101.243 de prosumatori au deja baterii, cu peste 10.000 mai mulți într-o singură lună. Rolul nostru, ca reglementator, este să menținem reguli stabile și predictibile, astfel încât această transformare să continue. Iar pe măsură ce comunitățile de energie vor începe să prindă viață, mă aștept ca ritmul de creștere al prosumatorilor să se accelereze și mai mult

Care sunt principalele probleme semnalate de prosumatori în relația cu distribuitorii? Sunt necesare noi măsuri pentru simplificarea racordării și compensării energiei produse?

George Niculescu: Despre compensare, trebuie să se pronunțe Legislativul, care poate elabora legislația primară. Deja am văzut modificări ale legii în acest sens. Deci, aș da timp acestei legi noi să funcționeze.

În ceea ce privește distribuția de energie electrică, o spun și o repet: investiții, investiții, investiții. Iar cadrul de reglementare este suficient de atractiv: cu cât investesc mai mult, cu atât distribuitorii vor avea un randament mai bun.

Ce impact are creșterea numărului de prosumatori asupra rețelelor de distribuție?

George Niculescu: Impact real, vizibil și în creștere. 300.000 de prosumatori care injectează simultan la prânz generează supratensiuni locale, prețuri negative pe spot și situații în care operatorul de distribuție nu mai poate accepta injecții suplimentare fără întăriri de rețea. Aceasta e realitatea fizică a tranziției energetice. Răspunsul NU e să oprim prosumatorii, e să modernizăm rețeaua și să stimulăm stocarea locală pentru a muta producția din orele de surplus în orele de deficit.

Cum influențează dezvoltarea regenerabilelor prețurile energiei pentru consumatori?

George Niculescu: Prețurile obținute în licitațiile CfD pentru capacitatile fotovoltaice arată că energia provenita din aceste surse este foarte competitivă la nivel de cost de producție.

Transmiterea beneficiilor regenerabilelor către consumatori depinde de lichiditatea piețelor angro, de structura portofoliilor de achiziție ale furnizorilor, de ponderea contractelor pe termen lung și de dezvoltarea ofertelor cu prețuri dinamice.

Pe termen scurt, relația e mai complexă. Prețurile negative sau foarte scăzute din anumite intervale orare nu se reflectă automat în factura finală, mai ales în contractele cu preț fix sau în portofolii cu achiziții pe termen lung.  Pe măsură ce piața de retail evoluează, contractele cu prețuri dinamice și soluțiile de stocare pot transmite mai corect aceste semnale către consumator. Soluția nu e mai puțin verde, e mai multă stocare și o piață de retail care să transmită semnalele de preț corect.

În ultimele luni au apărut tot mai frecvent prețuri foarte scăzute sau chiar negative pe piața angro. Cum interpretează ANRE această evoluție?

George Niculescu: Apariția prețurilor negative reprezintă un fenomen observat deja în majoritatea piețelor europene cu o pondere ridicată a energiei regenerabile și este o consecință firească a transformării mixului de producție.

Aceste prețuri apar în intervalele în care producția, în special din surse fotovoltaice, depășește cererea și capacitatea disponibilă de stocare sau de export. Ele nu reprezintă un eșec al pieței, ci un semnal economic care indică necesitatea unor investiții suplimentare în flexibilitate, stocare, managementul consumului și dezvoltarea interconexiunilor.

Pe termen mediu, aceste semnale de preț vor contribui la maturizarea pieței și vor încuraja investițiile în tehnologii capabile să deplaseze consumul sau producția către intervalele în care sistemul are nevoie de ele.

 Cum apreciați efectul Contractelor pentru Diferență (CfD) asupra investițiilor în energie verde? Dar PPA?

George Niculescu: CfD-urile au deblocat finanțarea pentru proiectele mari. Un proiect cu contract CfD pe 15 ani la 65-74 EUR/MWh pentru eolian și 40-44 EUR/MWh pentru solar e bancabil, iar băncile finanțează, investitorii construiesc. PPA-urile completează imaginea pentru proiectele fără CfD sau pentru companiile corporate care vor să-și securizeze prețul energiei pe termen lung. Împreună, CfD plus PPA elimină principalul risc care bloca investițiile: incertitudinea de preț pe termen lung. De asemenea, PPA-urile și contractele bilaterale pe termen lung sunt esențiale pentru reducerea expunerii la volatilitatea PZU și PI și pentru creșterea predictibilității atât pentru producători, cât și pentru consumatorii mari.

Cum vede ANRE dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră?

George Niculescu:  Legea offshore 121/2024 a intrat în vigoare în iunie 2024. Ministerul Energiei a lansat apelul pentru identificarea zonelor potențiale. Târziu, cu depășirea termenelor stabilite de lege, dar a făcut-o. Potențialul e real: analizele Băncii Mondiale confirmă un potențial de 3 GW în Marea Neagră pe termen mediu. E un maraton, nu un sprint. Dar maratonul trebuie să înceapă cu o hartă corectă a traseului. Nu ar strica deloc ca această hartă să fie gata mai repede.

Ce modificări de reglementare considerați prioritare pentru accelerarea investițiilor?

George Niculescu:  Stabilitatea regulilor e cel mai ieftin stimulent de investiții. Orice schimbare de reglementare trebuie să fie predictibilă, argumentată în date și aplicată echitabil. Anul 2026 a adus deja o o schimbare de filosofie și o modificare a principalelor regulamente: cel de racordare și cel de autorizare și licențiere. Aș vrea să le dăm timp să funcționeze și apoi să putem să le evaluăm și să vedem unde și ce trebuie modificat.

Cum schimbă dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile funcționarea pieței de energie electrică?

George Niculescu: Piața de energie electrică trece prin cea mai profundă transformare din ultimele două decenii. Dacă în trecut vorbeam în principal despre suficiența capacităților de producție, astăzi discutăm tot mai mult despre flexibilitate și despre modul în care energia este valorificată în piață. Creșterea ponderii energiei regenerabile conduce la o volatilitate mai accentuată a prețurilor între diferitele intervale orare. În orele cu producție fotovoltaică ridicată apar tot mai frecvent prețuri foarte scăzute sau chiar negative, iar în intervalele de seară valoarea energiei crește. Aceste semnale de piață nu reprezintă o disfuncționalitate, ci reflectă echilibrul dintre cerere și ofertă și transmit investitorilor unde este nevoie de noi capacități de stocare, flexibilitate și management al consumului. Din această perspectivă, dezvoltarea piețelor angro trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea infrastructurii și a stocării. Obiectivul ANRE este ca aceste semnale economice să se transmită corect către toți participanții la piață și, în final, către consumatori.