Într-un context marcat de volatilitate geopolitică, presiune fiscală și transformări accelerate ale economiei europene, legitimitatea deciziilor publice și capacitatea statului de a anticipa devin factori esențiali pentru stabilitatea instituțională și economică.
Aceasta a fost una dintre concluziile panelului „Crisis-Ready Governance: From Reactive to Resilient”, organizat în cadrul Future of Governance International Conference 2026 de Envisia Boards of Elite.
Moderat de Radu Magdin și Carmen Micu, panelul i-a avut ca invitați pe Alexandru Nazare și pe Andrian Gavriliță. În deschiderea conversației, Radu Magdin a folosit conceptele de „permacriză” și „policriză” pentru a descrie mediul actual în care operează guvernele și instituțiile publice.
„Permacriza este acel sentiment că trăim într-o criză permanentă, iar policriza înseamnă că gestionăm simultan mai multe tipuri de crize”, a explicat acesta, referindu-se la suprapunerea presiunilor economice, geopolitice, energetice și sociale asupra procesului de guvernare.
Într-un moment al conversației, moderatorii au sintetizat diferența dintre cele două contexte printr-o formulare care a revenit apoi implicit pe parcursul întregului panel: „România are capacitate, Moldova are presiune.” Discuția care a urmat a explorat tocmai modul diferit în care cele două state încearcă să se adapteze unui mediu regional marcat de volatilitate, reforme accelerate și presiune geopolitică constantă.
Alexandru Nazare: „Trebuie să tratăm românii ca parteneri”
O parte importantă a discuției s-a concentrat pe relația dintre legitimitatea publică și deciziile economice dificile. Alexandru Nazare a susținut că reformele fiscale și măsurile nepopulare pot fi susținute doar printr-o comunicare onestă și prin tratarea cetățenilor ca parteneri ai procesului de reformă.
„Trebuie să tratăm românii ca parteneri. Trebuie să transmitem realitatea asumat, să le transmitem corect situația pe care o parcurge țara”, a declarat acesta.
Fostul ministru al Finanțelor a revenit asupra deciziilor fiscale din perioada mandatului său, inclusiv asupra creșterii TVA, explicând că măsura a fost necesară pentru menținerea credibilității financiare a României și evitarea degradării ratingului de țară. „În momentul în care am crescut TVA-ul, am făcut-o pentru a evita downgrade-ul României și pentru a păstra accesul la finanțare în condiții rezonabile”, a explicat Nazare.
Acesta a avertizat că multe reforme sunt încă implementate prea reactiv și sub presiunea timpului, fără suficient spațiu pentru anticipare și pregătire instituțională. „Capacitatea de anticipare este esențială”, a subliniat el în repetate rânduri în timpul panelului.
Nazare a vorbit și despre schimbările majore care vor afecta Uniunea Europeană după 2028, în special în ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual și competiția pentru resurse europene.
„Nu ne mai putem baza pe aceleași mecanisme de finanțare și pe aceleași reflexe administrative. Va exista o presiune mult mai mare pe competitivitate și pe capacitatea de a construi alianțe”, a spus acesta.
Andrian Gavriliță: „Integrarea europeană este prioritatea absolută”
Din perspectiva Republicii Moldova, Andrian Gavriliță a descris un context în care reforma fiscală, modernizarea administrației și integrarea europeană se desfășoară simultan, sub presiune geopolitică și cu resurse instituționale limitate. „Integrarea europeană este prioritatea absolută a Republicii Moldova”, a afirmat acesta, explicând că reformele economice și administrative sunt reorganizate în jurul obiectivului de aderare la Uniunea Europeană.
Referindu-se la presiunea geopolitică exercitată asupra Republicii Moldova în ultimii ani, Gavriliță a descris un context instituțional extrem de fragil, în care adaptarea rapidă devine o condiție de supraviețuire administrativă și economică. „Nu avem altă opțiune decât să ne adaptăm și să rezistăm oricărei presiuni externe”, a spus acesta.
Ministrul Finanțelor din Republica Moldova a subliniat că legitimitatea este mult mai dificil de păstrat într-un climat de reformă accelerată și presiune externă. „În politică, de multe ori nu construiești legitimitate, ci încerci să o menții”, a remarcat Gavriliță.
Acesta a vorbit și despre dificultatea implementării reformelor fiscale și administrative într-un sistem afectat de instabilitate și capacitate limitată de execuție. Gavriliță a vorbit și despre nevoia unor instituții mai agile și mai deschise către digitalizare, automatizare și modele de lucru inspirate din mediul privat.
În opinia sa, administrațiile publice trebuie să înceapă să funcționeze mai aproape de logica organizațiilor moderne din mediul privat. Oficialul moldovean a făcut referire inclusiv la introducerea unor concepte precum „user experience” în relația dintre administrație și cetățeni.
Guvernanța într-o perioadă de volatilitate permanentă
În intervenția sa introductivă, Carmen Micu a subliniat că instituțiile sunt testate cel mai puternic nu în perioadele de stabilitate, ci atunci când sunt obligate să funcționeze într-un mediu marcat de schimbare accelerată și volatilitate continuă.
Pe parcursul întregii conversații, reziliența a fost tratată mai puțin ca o simplă capacitate de rezistență și mai mult ca o competență instituțională: capacitatea statului de a anticipa schimbarea, de a rămâne credibil și de a păstra coerența strategică într-un mediu marcat de presiune continuă.
Conferința Future of Governance 2026 a reunit la București lideri din business, administrație publică și mediul academic pentru o serie de conversații dedicate relației dintre guvernanță, leadership și transformările geopolitice care influențează tot mai direct mediul economic și instituțional.
| Știri BVB