Un tânăr de 20 de ani a fost depistat infectat cu hantavirus, fiind internat la Spitalul din Arad. Se pare că acesta nu ar avea legătură cu vasul de croazieră afectat de focarul de hantavirus. Pacientul se află sub supraveghere medicală strictă şi a prezentat simptome caracteristice formelor grave de boală.
INSP anunţă: “Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la suspiciunea unui caz de hantaviroză, facem următoarele precizări:
A fost raportat un caz suspect de hantaviroză, aflat în prezent în curs de investigație epidemiologică și clinică. Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte.
Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.
Până la primirea rezultatelor de laborator, cazul rămâne încadrat drept suspiciune”.
Iniţial, pacientul a fost internat în judeţul Bihor, apoi a fost transferat în Arad. El a început să se simtă rău zilele trecute. Prezenta tuse, febră şi diaree, iar medicii au decis să îl transfere la Secţia de Boli Infecţioase din Arad pentru investigaţii şi tratament.
Vineri, doctorii au stabilit că este vorba despre hantavirus. Cel mai probabil, spun medicii, este vorba despre varianta virusului care nu se transmite de la om la om, ci de la contactul cu rozătoare. A fost declanşată o anchetă epidemiologică de către Direcţia de Sănătate Publică, atât în Arad, cât şi la spitalul din Ştei. În România, în perioada 2023-2026 s-au înregistrat 15 cazuri de infecţie cu hantavirus.
Specialiştii afirmă că infecţia se transmite în special prin expunerea la excrementele de rozătoare – inhalarea aerosolilor din excrementele uscate, prin inoculare conjunctivală şi prin leziuni ale pielii sau muşcătura de rozătoare.
* Recomandările formulate de OMS
Izolarea pasagerilor evacuați de pe vasul de croazieră afectat de focarul de hantavirus, coordonarea agențiilor și autorităților statale, monitorizarea pacienților și supravegherea cazurilor suspecte se numără printre recomandările formulate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), informează luni AFP.
Prezentăm mai jos principalele recomandări ale OMS pentru a limita riscurile de transmitere virală și pentru a asigura o mai bună protecție a populațiilor expuse în fața acestui virus cunoscut, dar rar, împotriva căruia nu există deocamdată nici tratamente specifice, nici vaccinuri omologate.
Cât durează carantina?
Persoanele evacuate de pe vasul de croazieră MV Hondius trebuie să respecte o perioadă de carantină, potrivit OMS, care preconizează ’42 de zile de izolare’ pentru persoanele considerate cazuri de contact, la domiciliu sau într-o unitate medicală specializată.
‘Recomandăm o supraveghere activă și monitorizarea tuturor pasagerilor și a membrilor echipajului’ care au fost debarcați, ‘pe durata unei perioade de 42 de zile’, a declarat weekendul trecut Maria Van Kerkhove, directoarea departamentului de prevenție și pregătire pentru epidemii și pandemii din cadrul OMS.
‘Persoanele care se întorc la ele acasă trebuie să se spele pe mâini în mod frecvent și să monitorizeze apariția oricărui simptom precoce (durere de cap, amețeală, frisoane, febră, dureri musculare, tulburări gastrointestinale – precum stări de greață, vărsături, diaree și dureri abdominale) timp de șase săptămâni începând din 10 mai’, au detaliat reprezentanții OMS, luni, într-un e-mail adresat jurnaliștilor de la AFP.
De ce 42 de zile? Perioada de incubație ‘poate să ajungă până la opt săptămâni pentru hantavirusuri, însă ea poate să fie de până la șase săptămâni pentru tulpina Anzi a virusului’, a detaliat Maria Van Kerkhove.
Ce trebuie să facă țările?
OMS recomandă consolidarea coordonării sanitare, monitorizarea cazurilor de contact și supravegherea cazurilor suspecte.
‘Colaborăm cu toate țările pentru a obține informații suplimentare despre toate cazurile pe care le urmărim, despre toate persoanele susceptibile să devină cazuri suspecte, precum și despre rezultatele de laborator’, a subliniat Maria Van Kerkhove.
Pe 8 mai, OMS a precizat că ‘persoanele considerate cazuri de contact cu risc sporit pot include însoțitorii din cabine, partenerii intimi, persoanele care au avut o expunere prelungită în proximitate, în spații închise, agenții sanitari care au avut o expunere neprotejată și persoanele care au manipulat materiale contaminate sau fluide corporale fără un echipament adecvat de protecție individuală’.
OMS a explicat, de asemenea, că ‘datele disponibile nu justifică, până astăzi, folosirea sistematică a testelor de laborator la persoanele considerate cazuri de contact (…), nici plasarea în carantină a persoanelor de contact care prezintă un risc scăzut’.
‘În cazul apariției primelor simptome sau a unei insuficiențe respiratorii bruște, trebuie informate imediat autoritățile sanitare și plasarea în autoizolare până la evaluarea medicală’, a subliniat OMS.
În plus, OMS le-a cerut țărilor să aibă o comunicare publică realizată într-un mod ‘clar și transparent’, mai ales pentru a sensibiliza populațiile cu risc mare de transmitere a virusului.
‘Elevi buni’ și ‘elevi răi’
Fiecare țară implementează protocolul sanitar pe care îl consideră cel mai adecvat, adeseori respectând recomandările formulate de OMS.
Dar, în Statele Unite, un oficial de rang înalt a afirmat că pasagerii americani evacuați de pe nava de croazieră nu vor fi neapărat plasați în carantină. ‘Fiecare persoană va face obiectul unei evaluări clinice și va beneficia de îngrijiri și asistență adaptate stării sale’, a detaliat luni Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA.
Mai multe țări, inclusiv Germania, Regatul Unit, Elveția și Grecia, au optat pentru o carantină de 45 de zile.
Australia și Franța au anunțat perioade de observare medicală de cel puțin trei săptămâni, respectiv de două săptămâni, care vor putea fi apoi prelungite.
Întrebat despre această diferență dintre Statele Unite și celelalte țări vizate, directorul OMS a declarat duminică seară că ‘acest lucru ar putea prezenta anumite riscuri’.
În unitățile sanitare
OMS subliniază că identificarea timpurie a cazurilor suspecte, izolarea lor rapidă și respectarea constantă a măsurilor de prevenire și controlare a infecțiilor sunt esențiale.
Această agenție din cadrul ONU recomandă, în unitățile sanitare, aplicarea sistematică a măsurilor de precauție standard pentru toți pacienții, inclusiv igiena mâinilor, dezinfectarea suprafețelor și gestionarea adecvată a deșeurilor.
Pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate, se preconizează implementarea unor măsuri suplimentare adaptate modului de transmitere virală. De exemplu, în timpul procedurilor susceptibile să genereze aerosoli, OMS recomandă utilizarea unor precauții sporite.
Atunci când un caz devine suspect, pacientul trebuie să fie transferat rapid la un serviciu medical de urgență sau într-o secție de terapie intensivă.
Gestionarea infecțiilor cu hantavirus se bazează în principal pe tratamente împotriva febrei și durerilor musculare, precum și pe monitorizarea atentă a pacientului și pe asistență respiratorie, dacă este necesar, potrivit OMS.
| Știri BVB