Relansarea industriei naționale de apărare trebuie să devină o prioritate strategică pentru România, într-un moment în care cheltuielile globale pentru apărare cresc accelerat, iar statele europene își consolidează capacitățile industriale și militare, au afirmat participanții la evenimentul „Relansarea Industriei Naționale de Apărare”, organizat de Partidul AUR.
Deputata AUR, Ramona Bruynseels, a declarat că tema relansării industriei de apărare nu trebuie privită „ca o nostalgie industrială”, ci ca o problemă de securitate și dezvoltare economică.
„O țară care produce insuficient elemente esențiale pentru propria apărare devine inevitabil dependentă strategic. Dependența aceasta nu apare peste noapte. Ea se construiește în timp prin lipsa investițiilor, prin specialiștii pe care i-am pierdut, prin lipsa contractelor multianuale și prin tranzacții fără transfer tehnologic”, a afirmat aceasta.
Potrivit acesteia, întrebarea fundamentală nu mai este dacă statele vor cheltui mai mult pentru apărare, ci unde vor ajunge acești bani.
„Vor finanța doar importuri și mentenanță dependentă sau vom reuși să transformăm acești bani într-un motor al dezvoltării în România, într-un motor al locurilor de muncă bine plătite, al cercetării și al relației dintre universități și producție?”, a spus Bruynseels.
Aceasta a subliniat că România nu pornește de la zero, având încă fabrici, specialiști și tradiție industrială, însă avertizează că patrimoniul industrial riscă să fie pierdut în lipsa unor investiții rapide și consistente. „Dacă nu acordăm acum atenție industriei de apărare și nu profităm de oportunitatea care ni se oferă, patrimoniul nostru industrial va rămâne piesă de muzeu”, a declarat ea.
La rândul său, președintele AUR George Simion a susținut că programele europene dedicate industriei de apărare pot reprezenta o oportunitate majoră pentru economia românească, cu condiția ca producția și investițiile să fie localizate în România.
„Susținem necesitatea înzestrării Armatei Române și a întregului sistem de securitate națională, dar știm că industria națională de armament suferă. Dacă există cel puțin 10 miliarde care ar putea fi introduși în acest program, acești bani trebuie să creeze locuri de muncă și să injecteze capital în economia românească”, a afirmat acesta.
Simion a dat exemplul Poloniei, unde programul SAFE implică aproximativ 12.000 de companii, cu un grad ridicat de localizare a producției.
„Noi dorim ca România să participe la acest program dacă avem parte de o localizare de minimum 80%. De ce să nu retehnologizăm halele existente și să readucem inginerii români acasă?”, a spus liderul politic.
Acesta a criticat și ideea că industria românească de apărare nu mai poate produce.
„Ni s-a spus că industria de armament românească înseamnă niște hale unde cresc copaci. Dacă cresc copaci, cine a permis ca acea industrie să fie distrusă?”, a declarat Simion.
În intervenția sa, acesta a invocat și modelul Serbiei, care a dezvoltat producția de drone prin parteneriate industriale și investiții comune.
„Războaiele viitorului se poartă cu drone. România are potențial creativ și are tineri foarte buni în robotică și tehnologie. Problema este că nu există suficient sprijin pentru ca acest potențial să fie valorificat aici, în țară”, a afirmat George Simion.
Participanții la conferință au susținut că dezvoltarea industriei de apărare poate deveni un motor pentru economie, cercetare și industrie avansată, într-un context european în care investițiile în securitate și tehnologie militară cresc semnificativ.
| Știri BVB