Preşedintele Vladimir Putin şi omologul său chinez, Xi Jinping, au semnat o declaraţie comună în care au cerut dialog în Iran şi au condamnat atacurile SUA şi ale Israelului, şi au prezidat semnarea altor 20 de acorduri, dar Moscova nu a reuşit să obţină ceea ce îşi propusese.
În continuare, nu există un acord privind creşterea exporturilor de petrol şi gaze destinate Chinei, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia, Forţa Siberiei-2, deşi Moscova subliniază că există o “înţelegere”.
Liderul de la Kremlin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze “o aprovizionare sigură şi neîntreruptă” de hidrocarburi şi cărbune, în contextul actual, în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a blocat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate.
Guvernul rus a subliniat, de asemenea, că are planuri de a extinde proiectele energetice comune cu China, fără a furniza detalii, deşi la Beijing s-au deplasat şefi ai companiei petroliere Rosneft şi consorţiului de gaze Gazprom.
Importanţa Chinei şi, de asemenea, a Indiei ca destinaţii pentru exporturile energetice ruseşti a crescut odată cu războiul din Ucraina şi suspendarea importurilor europene.
Pe plan politic, Rusia a susţinut principiul unei singure Chine şi reunificarea cu Taiwanul, la care gigantul asiatic a răspuns sprijinind eliminarea rădăcinilor conflictului din Ucraina, adică extinderea NATO şi apropierea Alianţei Nord-Atlantice de graniţa rusă.
În legătură cu vizita recentă în China a preşedintelui american Donald Trump, Kremlinul a recunoscut miercuri că Moscova şi Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă.
Vladimir Putin, care a repetat de mai multe ori cuvântul prieten pentru a se referi la Xi Jinping, este aşteptat din nou în China în luna noiembrie pentru a participa la summitul APEC în cadrul căruia s-ar putea întâlni cu preşedintele american Donald Trump.
| Știri BVB