Sunt declasificate peste 5.000 de dosare, reprezentând aproximativ 100 de metri liniari de arhivă cu documente privind politica externă a României după 1989.
Printre titlurile dosarelor diplomatice care, până astăzi, stăteau închise în arhiva MAE se numără: “Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”, “Reunificarea Germaniei (1990)”, “Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, “Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
Documentele acoperă teme precum alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai din 1992, prăbuşirea URSS şi reunificarea Germaniei.
“Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu. Continuau, însă, să fie ţinute departe de public ca secrete de serviciu. Nu e o stare normală pentru o democraţie care a împlinit 35 de ani. Românii au dreptul să citească, pe documente, cum s-a reaşezat România după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS şi cum ne-am poziţionat în prima mare criză post-Război Rece. Istoria recentă aparţine cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale”, transmite Oana Ţoiu.
Ea menţionează că hotărârea de Guvern adoptată joi reprezintă un “moment istoric”, care deschide etapa de pregătire a documentelor pentru accesul cercetătorilor, al victimelor mineriadelor şi al publicului general.
“Urmează procesarea celor 5.000 de dosare, apoi digitalizarea lor, iar accesul va fi asigurat treptat. De acum, faptele care ne definesc istoria şi tranziţia spre democraţie, aşa cum au fost ele comunicate către partenerii internaţionali şi de la ei către noi, ajung la proprietarii morali şi de drept: poporul român, care a plătit costul acestei tranziţii şi are meritul principal al locului în care suntem astăzi după toate sacrificiile acelor timpuri”, a precizat Ţoiu.
| Știri BVB