-
Europarlamentarul susține că băncile ar trebui să corecteze voluntar contractele și să achite prejudiciile, avertizând că în caz contrar sistemul bancar se poate confrunta cu un val de litigii.
Decizia Consiliului Concurenței privind sancționarea unor bănci pentru practici care au afectat mecanismul de stabilire a ROBOR poate deschide calea unor ample acțiuni în justiție din partea clienților afectați de creditele cu dobândă variabilă, a precizat europarlamentarul Gheorghe Piperea, potrivit unor declarații publicate pe Facebook.
Potrivit acestuia, categoria potențialilor păgubiți este mult mai largă decât cea a persoanelor fizice și include companii, autorități locale și instituții publice care au avut contracte legate de ROBOR.
„Păgubiții sunt toți cei care au avut contracte cu dobânzi variabile stabilite prin ROBOR, din 2022 încoace (ba chiar 2018, că ancheta se duce până în acel an). E vorba de consumatori, comercianți, stat, primării”, a declarat Gheorghe Piperea.
Europarlamentarul estimează că numărul celor care ar putea invoca existența unui prejudiciu depășește un milion de persoane: „Vorbim, probabil, de peste un milion de consumatori, mai ales cei din Prima Casă (350 de mii, minim). Probabil, sunt păgubite 50 de mii de firme (inclusiv cele din IMM Invest) și câteva sute de UAT și instituții publice (de exemplu, universități de stat)”.
În opinia sa, băncile ar trebui să adopte măsuri rapide pentru limitarea efectelor juridice și reputaționale ale cazului.
„Dacă contractele nu se corectează din propria inițiativă a băncilor și nu se efectuează urgent și voluntar plata pagubelor, vor fi zeci de mii de procese de modificare a contractelor în derulare și alte zeci de mii de procese de daune”, a avertizat Piperea.
Referindu-se la sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței, europarlamentarul consideră că acestea sunt importante ca valoare, dar insuficiente raportat la perioada investigată.
„Amenzile sunt destul de mici față de întinderea mare de manipulare a ROBOR (8 ani). Ar fi trebuit să fie 6%, respectiv 5% din cifra de afaceri cumulată pe 2022-2026, iar nu doar pe cea din 2025. Oricum, la cunoștința mea, este cea mai mare sancțiune aplicată vreodată de Consiliul Concurenței”, a spus el.
Gheorghe Piperea apreciază însă că impactul reputațional al cazului este mai grav decât sancțiunea financiară.
„Amenda este, însă, nimica toată față de prejudiciul de imagine, care este catastrofic. Iar vinovatele sunt băncile. Nu Consiliul Concurenței, pentru că și-a făcut datoria. Nu eu, că am atras atenția de peste 10 ani asupra abuzurilor de putere economică ale băncilor și asupra uzanțelor lor comerciale necinstite”, a declarat europarlamentarul.
În opinia sa, modul în care va fi gestionată situația în perioada următoare va influența încrederea publicului în instituțiile statului și în economia de piață.
„Într-o democrație, într-un stat de drept, cel vinovat plătește. Altfel, lumea nu va mai avea încredere în democrație, stat de drept și capitalism”, a concluzionat Gheorghe Piperea.
Băncile vizate au anunțat deja că vor contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței. Procedurile judiciare care urmează vor stabili dacă sancțiunile vor fi menținute definitiv și dacă decizia autorității de concurență va putea constitui baza unor eventuale acțiuni în despăgubire formulate de clienți.