• În al doilea tur de scrutin, actualul centrist Emmanuel Macron se confruntă cu candidatul naționalist și de extremă dreapta Marine Le Pen.

• Aceeași pereche s-a aflat și în turul final la alegerile din 2017, dar comentatorii politici cred că Le Pen și-a îmbunătățit șansele de data aceasta.

• Un sondaj publicat joi a anunțat că Macron va câștiga turul doi cu 55% din voturi, iar Le Pen va avea 45%.

Cetăţenii francezi merg astăzi la urne în cadrul alegerilor prezidenţiale care au loc pe fundalul războiului din Ucraina şi al unei crize a costului vieţii, scrie CNBC.

În al doilea tur de scrutin, actualul centrist Emmanuel Macron se confruntă cu candidatul naționalist și de extremă dreapta Marine Le Pen. Aceeași pereche s-a aflat și în turul final la alegerile din 2017, dar comentatorii politici cred că Le Pen și-a îmbunătățit șansele de data aceasta.

„În condițiile în care Macron are cele mai mari șanse să fie reales astăzi, aproximativ 13-15% dintre alegători rămân nehotărâți. Prin urmare, mai este loc pentru surprize”, a spus Antonio Barroso, director adjunct de cercetare la firma de consultanță Teneo, într-o notă de cercetare joi.

Barroso a spus că o cale potențială către o victorie pentru Le Pen ar fi dacă un număr considerabil de alegători care au optat pentru candidatul de extremă stângă Jean-Luc Melenchon în primul tur ar trece brusc spre dreapta radicală în loc să rămână acasă sau să depună un alb.

Un sondaj publicat joi a anunțat că Macron va câștiga turul doi cu 55% din voturi, iar Le Pen va avea 45%. Aceasta este, totuși, o marjă mai mică în comparație cu rezultatul final al alegerilor din Franța din 2017. Atunci, Macron a zdrobit partidul lui Le Pen cu 66,1% din voturi, la 33,9%.

„Sondajele de opinie îi oferă acum lui Macron un avantaj de 55%, comparativ cu 45% față de Le Pen. În ultimii cinci ani, sondajele nu au subestimat sprijinul pentru Le Pen. Dar, cu până la 25% dintre alegători încă nehotărâți la începutul acestei săptămâni, nu putem exclude o victorie pentru Le Pen”, au spus analiștii de la Berenberg într-o notă de cercetare vineri, adăugând că „este în joc viitorul UE și al Franței.

Le Pen și-a atenuat retorica față de Uniunea Europeană din 2017. Ea nu mai militează pentru ca Franța să părăsească UE și euro, spunând că vrea să transforme blocul într-o alianță de națiuni – schimbând fundamental modul în care funcționează. Ea dorește, de asemenea, ca trupele franceze să iasă de sub comanda militară a NATO.

„Abordarea lui Le Pen „Franța pe primul loc” și dorința ei de a-și pune propriile reguli franceze deasupra normelor UE ar provoca conflicte constante cu UE, ar afecta climatul de afaceri și ar speria investitorii străini din Franța”, au spus analiștii Berenberg.

Ei au adăugat: „Ea vrea să păstreze structurile economice depășite prin subvenții și reglementări. Ea cochetează cu ideea de a reduce vârsta de pensionare de la 62 la 60 de ani după 40 sau 42 de ani de muncă, în timp ce Macron vrea să ridice vârsta de pensionare la 65 de ani”.

Dezbaterea TV

În ultimele zile ale campaniei electorale au reapărut vechile legături ale lui Le Pen cu Rusia și cu președintele Vladimir Putin. Într-o dezbatere TV-cheie de miercuri împotriva lui Macron, Le Pen a fost acuzat că este „dependentă” de Rusia.

Macron i-a spus lui Le Pen în timpul discuțiilor de două ore: „Când vorbești cu Rusia, vorbești cu bancherul tău”, potrivit unei traduceri. În 2014, partidul lui Le Pen a cerut împrumuturi de la băncile rusești, inclusiv de la First Czech Russian Bank – un creditor despre care se spune că ar avea legături cu Kremlinul. Le Pen a respins acuzațiile miercuri, spunând: „Sunt o femeie complet liberă”.

Profesorul de politică franceză de la Universitatea Warwick, Jim Shields, a declarat miercuri pentru CNBC că Macron a avut sarcina dificilă de a-și apăra cei cinci ani de mandat, dar și de a prezenta o nouă viziune pentru viitor.

„Le Pen, de data aceasta, poate juca cartea schimbării mult mai mult decât Macron”, a spus el. „Ceea ce trebuie să facă este să dea dovadă de empatie, să coboare de pe calul său înalt, să încerce să arate că îi pasă de preocupările cotidiene ale oamenilor, că nu este președintele bogaților așa cum mulți îl acuză”, a adăugat el, făcând referire la creșterea inflației în Franța care a devenit un pilon al campaniei electorale a lui Le Pen.

„Fiecare dintre cei doi candidați trebuie să încerce să-și corecteze slăbiciunea proprie. Pentru Le Pen, lipsa de credibilitate, pentru Macron, lipsa de conexiune, lipsa de empatie, pentru a atrage noi alegători”, a spus Shields.

Randamentul obligațiunii de stat franceze pe 10 ani a crescut în perioada premergătoare alegerilor, depășind pragul de 1% la începutul lunii aprilie, pe fondul preocupărilor mai ample cu privire la inflație și războiul din Ucraina.

Secțiile de votare urmează să se închidă la ora 20.00. ora locală (2 p.m. ET).

🗳️ Présidentielle: Emmanuel Macron a voté au Touquet dans le Pas-de-Calais pic.twitter.com/SPAGtqtQ0k

— BFMTV (@BFMTV) April 24, 2022

Numeroase media franceze i-a îndemnat pe alegători să-l voteze pe preşedintele în exerciţiu, Emmanuel Macron, pentru un nou mandat la Palatul Elysee.

Preşedintele în funcţie s-a plasat pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidenţiale, obţinând 27,85% din voturi, urmat de pe Marine Le Pen, cu 23,15%, conform rezultatelor finale.

Cotidianul Le Parisien lansează întrebarea dacă, în contextul războiului din Ucraina, “este potrivit să votezi pentru un candidat populist care, având în vedere dorinţa sa de a întoarce pagina trecutului, ar intensifica această criză”.

O victorie pentru Marine Le Pen ar însemna opusul unităţii naţionale de care este nevoie acum, consideră Le Parisien, adăugând că acest lucru ar face din Franţa un partener în care nu se poate avea încredere.

Ziarele conservatoare Le Monde şi Le Figaro îi avertizează pe alegători să nu se complacă în faţa avansului lui Macron. “Este un singur mod de a o împiedica pe candida extremei drepte Marine Le Pen să vină la putere duminică: votaţi pentru adversarul ei, Emmanuel Macron”, scrie Le Monde, menţionând că acest îndemn este aplicabil indiferent de greşelile lui Macron şi “responsabilitatea” acestuia pentru ascensiunea extremei drepte politice în Franţa.

“Nici abţinerea de vot nu ar fi deloc utilă pentru a salva ţara de la ce poate fi mai rău”, subliniază Le Monde.

Rata de participare la scrutinul din 10 aprilie a fost de 73.69%, ceea ce înseamnă un absenteism de 26,31% dintre alegători, cel mai ridicat pentru un prim tur al prezidenţialelor după nivelul consemnat în 2002, de 28,4%.