Update articol:

Analiză Europuls -Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA): obligații pentru platforme și implicații pentru utilizatori

Autori: Denisa Avram și Cezara Panait, experți afiliați pentru politici digitale, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Într-o perioadă în care întreaga Europă se bazează mai mult ca oricând pe transformarea digitală, atât ca pilon fundamental al redresării economice în urma pandemiei, dar și ca motor al inovației, Comisia Europeană a publicat oficial, în data de 15 decembrie, mult așteptatele propuneri pentru Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) și pentru Actul legislativ privind piețele digitale (Digital Markets Act – DMA). Cadrul legislativ determinat de cele două viitoare regulamente reformează normele cu privire la platformele digitale, și introduce noi reguli care vizează în special giganții tehnologici.

Cele trei obiective urmărite ale Actului legislativ privind serviciile digitale sunt:

  1. Modernizarea normelor care guvernează serviciile digitale în întreaga Uniune Europeană, lăsând neatinse principiile de bază și asigurându-se că platformele și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) se pot extinde pe Piața Unică Digitală
  2. Necesitatea clarificării conceptelor de răspundere, introducerea unor responsabilități clare și standarde de transparență, pentru a face Internetul mai sigur pentru utilizatori, un loc unde drepturile și libertățile fundamentale sunt respectate
  3. Creșterea responsabilității și facilitarea unei mai bune supravegheri și a unei cooperări administrative eficiente și receptive între autoritățile competente din statele membre

 

Propunerea pentru Regulamentul privind serviciile digitale revizuiește măsurile prevăzute în Directiva privind comerțul electronic adoptată în anul 2000, și introduce noi reglementări pentru conținutul publicat de intermediarii de servicii online, stabilind standarde pentru răspunderea platformelor, moderarea conținutului, partajarea datelor și obligațiile de monitorizare și supraveghere. În timp ce Directiva privind comerțul electronic a fost adoptată într-o perioadă în care Facebook, YouTube, Twitter sau Instagram încă nu existau, cei 20 de ani care au urmat au creat oportunități semnificative pentru utilizatori și pentru inovația digitală. Însă platformele digitale au fost și abuzate pentru a distribui conținut ilegal sau pentru vânzarea de bunuri și/sau servicii ilegale online. Având în vedere că unele platforme foarte mari au fost percepute ca spații “quasi-publice”, în care fluxurile de informații care ajung la utilizatori nu sunt întotdeauna veridice, propunerea dorește să găsească soluții pentru a proteja drepturile utilizatorilor în mediul online și asigurarea unui mediu concurențial și transparent pentru actorii din industria platformelor digitale.

Propunerea este un act orizontal, care stabilește un cadru legislativ comun și care va fi completat de legislația sectorială precum Directiva privind serviciile media audiovizuale, Directiva privind drepturile de autor, Acquis-ul privind protecția consumatorilor sau Propunerea de Regulament privind prevenirea diseminării de conținut terorist online, fără a înlocui sau modifica aceste acte legislative.

Acest articol își propune să rezume principalele elemente propuse de Comisia Europeană și să analizeze impactul asupra mediului de afaceri și a utilizatorilor. În prima parte, vom expune obligațiile prevăzute și sistemul de guvernanță, după care vom discuta impactul asupra societății și vom evidenția criticile aduse la adresa acestei propuneri.

Obligații prevăzute pentru platformele online

Propunerea legislativă cuprinde un set de obligații care se aplică în manieră cumulativă, în funcție de tipul de intermediar: platforme foarte mari, platforme online, servicii de stocare – hosting sau obligații aplicabile tuturor intermediarilor. Tabelul de mai jos rezumă obligațiile prevăzute, precum și aplicabilitatea lor în funcție de tipul de serviciu.

Sistem de guvernanță

Conformitatea va fi asigurată de Statele Membre în cooperare cu Comisia Europeană. Statele Membre vor numi una sau mai multe autorități competente, iar una dintre autorități va avea calitatea de Coordonator pentru Servicii Digitale, ce va fi responsabil pentru aplicarea și executarea Regulamentului, precum și supravegherea platformelor.

Se va înființa un grup consultativ independent numit Consiliul European pentru Servicii Digitale, ce va fi compus din Coordonatorii Serviciilor Digitale, în cadrul căruia se va asigura cooperarea între State Membre. Comisia Europeană va prezida Consiliul fără a avea drept de vot, iar responsabilitatea organizației va fi de a consilia Coordonatorii pentru Servicii Digitale și Comisia Europeană.

Comisia Europeană va fi instituția care decide în cazuri de dispute transfrontaliere și se va asigura  că obligațiile sunt respectate. În cazul disputelor transfrontaliere complicate, vor fi posibile investigații comune efectuate de Coordonatorii Serviciilor Digitale.

În cazul nerespectării obligațiilor de diligență (“due dilligence obligations”), vor fi prevăzute sancțiuni de către Statele Membre. Suma maximă a sancțiunilor impuse nu poate să depășească 6% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului de servicii intermediare. Sancțiunile pentru furnizarea de informații incorecte, incomplete sau înșelătoare nu poate să depășească 1% din venitul anual sau cifra de afaceri a furnizorului în cauză, indiferent de mărimea platformei.

Impact

Propunerea constituie o modernizare a regulilor care guvernează serviciile digitale în UE, printr-o armonizare a Pieței Unice Digitale. Odată cu dezvoltarea exponențială a industriei big tech, piața unică a suferit un dezechilibru între marii jucători, care ajungeau să aibă o poziție dominantă de piață (“gatekeepers”) în raport cu competitorii lor, și de cealaltă parte având start-up-urile și afacerile mici și mijlocii din zona de tehnologie. Stabilirea conceptelor de răspundere juridică, care prevăd criterii clare de transparență și responsabilitate și asigurarea drepturilor și libertăților utilizatorilor în mediul online sunt câteva dintre aspectele fundamentale ale propunerii legislative.

Pentru cetățeni, propunerea legislativă dorește să asigure un mediu online mai sigur, având în vedere că obiectivul urmărit este eliminarea produselor neconforme vândute online sau a conținutului ilegal diseminat – de exemplu cel terorist, discursul instigator la ură, dezinformarea, hărțuirea online, încălcarea drepturilor de autor etc. Acest obiectiv va fi atins prin acordarea de instrumente utilizatorilor pentru a raporta conținutul ilegal și impunerea de obligații asupra platformelor pentru a prelucra raportările. De asemenea, utilizatorii vor avea acces la mai multe informații asupra metodelor de moderare a conținutului de către platforme și la o procesare mai eficientă.

Creșterea transparenței practicilor platformelor digitale a fost un deziderat constant al utilizatorilor, atât în ceea ce privește publicitatea online și direcționarea anunțurilor personalizate pe baza intereselor acestora, cât și transparența moderării conținutului sau a termenilor și condițiilor. Observăm că există deja biblioteci virtuale și rapoarte – Facebook Ads Library și Google Transparency Report – care oferă informații despre felul în care platformele transmit reclame personalizate utilizatorilor. Actul legislativ pentru serviciile digitale vine în completarea acestor demersuri și instituie obligații care prevăd informarea utilizatorilor cu privire la sursa reclamelor primite.

Utilizatorii profesionali precum întreprinderile care vând prin intermediul platformelor de comerț electronic vor trebui să acorde platformelor pe care le folosesc detaliile necesare pentru identificarea și verificarea identității acestora, conform Articolului 22, altfel platformele vor fi nevoite să le suspende activitatea. Utilizatorii profesionali care săvârșesc încălcări repetate ale Regulamentului vor fi sancționați prin suspendarea contului, în urma unui avertisment prealabil. În schimb, aceștia vor putea beneficia de remedii în cazul eliminării nejustificate a conținutului legal, prin reguli care vizează oportunitățile și mecanismele de reclamații, precum și detalii specifice privind motivele pentru care conținutul a fost dezactivat sau eliminat. Aceste proceduri vor oferi mai multă certitudine, însă pericolul cenzurii conținutului legal nu este cu totul înlăturat.

Platformele vor beneficia în continuare de scutirea de răspundere civilă atunci când furnizorul nu are are cunoștință despre activitatea sau informaţia ilicită. Dar atunci când află despre astfel de activități nepermise, au obligația de a acționa  prompt pentru a elimina informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea. Exonerarea de răspundere se va aplica inclusiv atunci când platforma se angajează în măsuri voluntare cu intenția de a elimina conținutul ilegal. Interdicția obligației generale de supraveghere a conținutului va fi în continuarea aplicabilă. În schimb, în funcție de tipul de serviciu oferit și de dimensiunea platformei, un număr semnificativ de obligații vor fi mandatate. Acestea pot duce la costuri semnificative de conformitate privind moderarea conținutului și cerințele de raportare și transparență.

Microîntreprinderilor și întreprinderile mici din sectorul tehnologic nu vor fi supuse unor obligații prescriptive, dar vor trebui să adopte un punct de contact unic, să aibă un reprezentant legal în cazul în care compania nu are sediu în UE, să includă în termeni și condiții metoda de moderare a conținutului, să publice un raport de transparență anual privind moderarea conținutului și să adopte un mecanism de notificare și eliminare a conținutului ilicit. De asemenea, în urma unei decizii privind eliminarea conținutului, IMM-urile vor trebui să transmită o expunere de motive utilizatorului al cărui conținut a fost procesat.

Organizațiile cu expertiză în detectarea și raportarea conținutului ilicit, cum ar fi ONG-urile sau proprietarii mărcilor înregistrate, vor putea aplica pentru a primi statut special (“trusted flagger”), iar platforme online vor putea prioritiza notificările primite de la aceste organizații.

Critici

Pe lângă reacțiile pozitive de care a beneficiat Actul privind serviciile digitale, au existat și critici, atât din partea companiilor de tehnologie, cât și a mediului non-guvernamental care susține protecția drepturilor omului în sfera digitală. Afirmându-se că reglementarea excesivă poate dăuna inovației digitale, precum și faptul că aceste noi măsuri direcționate către platformele foarte mari vor avea consecințe negative asupra modelelor de afaceri care operează în Europa (având în vedere că marile companii de tehnologie sunt americane), extinderea start-up-urilor ar putea fi descurajată iar consumatorii din UE pot fi dezavantajați. Alte îngrijorări sunt semnalate de industria dezvoltatorilor de software, care remarcă faptul că în ecosistemul platformelor, mediile dinamice de afaceri care susțin inovația pot fi afectate de propunerile legislative care nu prevăd cu claritate potențialele efecte negative ale acestor noi obligații.

De asemenea, există critici aduse și din perspectiva respectării drepturilor fundamentale, prin faptul că măsurile care restrâng libertatea de exprimare trebuie să fie clar prescrise de lege, în timp ce singurul decident cu privire la legalitatea conținutului ar trebui să rămână instanța de judecată.

Concluzii

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale sunt cu siguranță cele mai importante propuneri adoptate de Comisia Europeană în mandatul 2019-2024 în domeniul politicilor digitale. Actul privind serviciile digitale va încerca să mențină pietrele de temelie ale Directivei privind comerțul electronic, inclusiv imunitatea condiționată de răspundere și interzicerea monitorizării generale. În același timp, Actul va introduce un set de obligații care vor responsabiliza și transparentiza procesul de moderare a conținutului online, astfel încât conținutul ilicit să fie redus, în funcție de tipul și mărimea furnizorilor de servicii.

În ceea ce privește pașii următori, Comisia va transmite propunerea legislativă către Parlamentul European și Consiliul UE, lansând procedura ordinară legislativă. Se preconizează că negocierile asupra propunerilor vor dura în jur de 3-4 ani până instituțiile vor ajunge la un acord.

Notă: Opiniile exprimate de către autori sunt strict personale și nu implică în niciun fel poziția altor entități.

BVBStiri BVB

ROMCARBON SA (ROCE) (25/01/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

COMPA S. A. (CMP) (25/01/2021)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 18-22.01.2021

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (22/01/2021)

Notificare prag detineri/vot >5%