Economia României a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 1,5%, o contracție neașteptat de severă, în ciuda unor indicii anterioare de slăbiciune. Consumul în scădere, din cauza salariului real mai mic cu 5% în martie față de anul anterior, amânarea investițiilor și minusul de 2,4% al industriei în trimestrul întâi sunt motivele principale ale contra-performanței, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
România și Irlanda sunt singurele țări care au înregistrat scădere anualizată în Uniunea Europeană. Secvențial, însă, față de trimestrul al patrulea din 2025, ni se alătură în contracție și Suedia și Lituania. Ne aflăm în minoritatea economiilor în retragere, în timp ce în UE per total PIB-ul a crescut cu 0,2%.
Consumul, afectat de incertitudine
Pentru cetățeni, izvorul pesimismului, generat anterior de îngrijorarea privind o diminuare a veniturilor reale ajustate cu inflația, a fost alimentat de criza din Orientul Mijlociu, majorarea taxelor și nivelul în general ridicat de incertitudine. În plus, viitorul apropiat vine cu propriile dificultăți: abia din trimestrul al doilea urmează să se reflecte în PIB efectul cursului de schimb în creștere – presupunând că el nu va reveni de unde a plecat, în acord cu scenariul nostru de bază.
Există, însă, și un element pozitiv: temperarea cotațiilor petrolului Brent, care oscilează deasupra nivelului de 100 de dolari/baril, limitând avansul carburanților. Totuși, susținerea de aici este fragilă, temperatura conflictului din Iran poate crește din nou, și chiar în lipsa sa, simpla alimentare insuficientă a piețelor globale, în situația curentă, drenează lent rezervele și împinge în sus, în timp, costul carburanților și al energiei.
Inteligența artificială pune presiune pe industria AI
Sectorial, IT-ul, un mare generator de venituri și factor de echilibrare al fluxurilor de cont curent, s-a aflat sub presiune, într-o perioadă în care companiile caută să obțină eficiență și profit în creștere prin utilizarea AI. Uneori, inteligența artificială pare să fi fost folosită drept scut pentru reduceri de personal planificate anterior, însă efectele sunt similare. Industria locală are absolută nevoie de redescoperire a modelului de operare, explică Claudiu Cazacu.
Întregul sector de software din SUA se află sub presiune, iar cotațiile acțiunilor au urmat o tendință divergentă față de producătorii de procesoare de tip CPU și GPU sau de memorie. Semnalul a fost deja transmis, iar reverberațiile sunt puternice. Numele solide și mai ales agile vor rezista.
Exporturile digitale reprezintă aproape 45% din totalul exporturilor de servicii, dar ritmul avansului industriei ar putea scădea la doar 2%, de opt ori și jumătate mai mic decât ritmul de acum trei ani. Potrivit ANIS, investițiile private în cercetare și dezvoltare sunt printre cele mai reduse din UE, la doar 0,3% din PIB. Schimbarea modelului spre inovare ar putea aduce până la 40 de miliarde de Euro în plus economiei țării.
Este evitarea recesiunii încă posibilă?
Răspunsul este da, dar a devenit relativ puțin probabilă, și ar presupune reversări rapide ale unor trenduri recente, spune Claudiu Cazacu. O scădere pronunțată a prețului petrolului și o absorbție foarte bună a fondurilor europene ar da șanse reale scenariului, impulsionând atât veniturile reale cât și încrederea consumatorilor. Amândouă, rămân, însă, sub semnul întrebării.
Estimarea Comisiei Europene de 1,1% pare a proveni dintr-un sezon încheiat de mult, în timp ce Banca Mondială, cu 0,5%, se arată, de asemenea, destul de optimistă. În estimarea noastră curentă, scenariul principal este, în prezent o recesiune limitată, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Care ar fi, însă șansa unei noi baze pentru prosperitate? Există o posibilitate de utilizare la scară largă a noilor tehnologii. Programe de amploare de educare, pe mai multe axe: familiarizare, integrare în activitățile din diferite sectoare, dezvoltare de noi produse, atât în domeniul digital cât și cel fizic. Industria agriculturii, pe lângă domeniul digital, pot beneficia enorm de pe urma optimizărilor, care vor aduce în același timp variații severe pe piața muncii.
Baza materială și echipele de profesioniști rămân deosebit de importante, dar e nevoie de o extindere a capabilităților. Concurența crește, iar unii angajați vor fi forțați să se inițieze în alte roluri, însă setul vechi de cunoștințe nu este inutil, ci poate fi convertit și amplificat. Schimbarea vine cu un potențial, care, însă, trebuie utilizat rapid. Amânarea sau risipa acestuia poartă un preț ridicat.
Investiții în inovație și produse noi pentru dezvoltările de tip AI agentic, dar și alte tehnologii emergente ar „însenina” perspectivele de productivitate și potențialul de creștere a economiei pe termen lung, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
| Știri BVB