Sondajul a fost realizat în aprilie-mai 2026, inclusiv în perioada moţiunii de cenzură, pe un eşantion de circa 159 de companii membre AmCham.
“Unele dintre întrebările pe care le-aş menţiona sunt cea referitoare la planurile de investiţii ale companiilor pe termen scurt, în următoarele 12 luni, respectiv următoarea, care arată dinamica şi evoluţia aşteptărilor investiţionale pe termen mediu, de 3-5 ani. Concluzia principală este că decizia investiţională nu mai este foarte polarizată. Mai exact, rotunjind rezultatele sondajului, patru din zece respondenţi nu au planuri de investiţii pentru următoarele 12 luni. Avem un eşantion de mijloc, cu investiţii între 0 şi 10 milioane de euro, unde se regăsesc cinci din zece companii respondente, şi un segment restrâns, cu proiecte de investiţii mari şi foarte mari, reprezentat de aproximativ unul din zece respondenţi”, a menţionat miercuri Nicoleta Forfotă, vicepreşedinte AmCham, în cadrul unei conferinţe de presă.
Potrivit acesteia, “tendinţa înclină mai degrabă spre absenţa investiţiilor”.
“Desigur, acest lucru este o consecinţă a contextului economic actual şi a ritmului redus de creştere economică, nu doar a contextului general din ultimii ani. Este important de menţionat că investiţiile aflate în această categorie restrânsă sunt investiţiile de masă critică, cele care pot avea un impact transformator asupra economiei, care atrag transfer de tehnologie, creează locuri de muncă şi oferă o ancoră pentru o creştere economică solidă pe termen mediu şi lung”, a adăugat vicepreşedinta AmCham.
Ea a precizat că rezultatele sondajului sunt “în linie cu rapoartele Băncii Naţionale, care indică, de asemenea, o scădere a investiţiilor străine directe în primul trimestru al anului 2026”.
“Observăm totodată că, pentru atragerea capitalului, România concurează direct cu economii din regiune care beneficiază în prezent de un context mai favorabil. Putem menţiona cazul Bulgariei, nu neapărat ca etalon pentru activitatea investiţională din România, care, în primul trimestru al anului 2026, a înregistrat o performanţă superioară. Poate părea surprinzător, dar este un context important din care trebuie să tragem concluzii privind necesitatea stabilităţii şi a predictibilităţii, factori esenţiali pentru activitatea investiţională şi pentru inversarea acestui trend. Dacă analizăm respondenţii care au declarat că nu au planuri de investiţii pentru următoarele 12 luni, nu putem ignora tendinţa ultimilor patru ani. Observăm o creştere semnificativă, de la 27% în 2023 la 40% în 2026, care nu poate decât să ne îngrijoreze”, a adăugat Nicoleta Forfotă.
Datele sondajului mai arată că ponderea companiilor care estimează extinderea activităţii pe termen mediu (3-5 ani) a scăzut la 55% în 2026, de la 74% în 2021, ceea ce indică o deteriorare treptată a perspectivelor investiţionale.
“Dacă analizăm ultimii patru ani, o perioadă de relativă stabilitate în care investitorii au evaluat contextul şi s-au poziţionat, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru a înţelege realităţile economice, observăm că agenda investiţională se conturează tot mai clar într-o direcţie descendentă. Din nou, trebuie să privim întregul interval 2021-2026. Scăderea de la 74% la 55% este un trend îngrijorător. Acest lucru este relevant deoarece deciziile de investiţii, în special investiţiile străine directe despre care vorbim, nu sunt decizii conjuncturale sau de moment, ci urmează un ciclu pe termen mediu şi lung. Anul 2026 poate reprezenta un punct de inflexiune, în care avem şansa să inversăm această tendinţă, însă ingredientul-cheie rămâne acelaşi: adoptarea unor politici favorabile investiţiilor şi luarea unor decizii care să ofere investitorilor confort şi predictibilitate pe termen mediu şi lung din perspectivă economică”, a mai precizat sursa citată.
Concluziile sondajului arată că “mediul de afaceri a intrat într-un mod de aşteptare şi de prudenţă calculată”.
“Investiţiile scad, intenţiile de extindere se disipează, dar majoritatea companiilor îşi propun să îşi menţină afacerile”, mai arată datele cercetării.
În ceea ce priveşte datele studiului, 40% dintre respondenţi au fost companii româneşti, 36% companii de origine americană şi 21% companii cu origini în Uniunea Europeană. În funcţie de dimensiune, 48% sunt contribuabili mari, 43% contribuabili mijlocii şi 9% contribuabili mici.