Start-up-ul TFE PARTNERS INVESTMENT a dezvoltat o platformă digitală care ajută companiile în procesul de evaluare a dublei materialități, în contextul raportărilor de sustenabilitate, elaborate în conformitate cu standardelor ESRS (“Standardele Europene de Raportare în domeniul Sustenabilității”), potrivit prezentării realizate de Anda VIȘAN, Head of Environmental Engineering& Sustainability Expert, TFE PARTNERS INVESTMENT, la ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM 2025, organizat de Financial Intelligence, în data de 11 februarie.

Pentru companii, este foarte greu să treacă de la un indicator fix, cum ar fi consumul de apă, la un calificativ din scalele de impact, cum ar fi „major”, „moderat”, întrucât nu exista un etalon cu care să se realizeze comparația, nu există un punct de plecare care să ajute companiile să-și vadă impacturile într-o perspectivă globală, a subliniat Anda VIȘAN. De asemenea, există o problemă foarte mare de comparabilitate a impacturilor între temele de mediu, între cum evaluăm pe aceeași scală impacturi legate de poluarea aerului sau generarea de deșeuri, acestea având efecte asupra mediului înconjurător atât de diferite prin natura lor.

Anda VIȘAN a spus: “Inspirată de aceste provocări, împreună cu o echipă de experți externi, am realizat un studiu statistic complex, cu date din circa 60 de regiuni diferite din lume și peste 160 de industrii, care compară performanța sectoarelor economice, pe de o parte – mai multe locații din lume pentru un singur sector economic,  și, pe de altă parte, mai multe industrii pentru o singură locație. Astfel, se formează un scor integrat, care, indică performanța în zona și sectorul respectiv, luând în considerare toți factorii pe care bazele de date disponibile în prezent nu îi iau în considerare. Vorbim astfel despre o analiză realizată pe date reale, nu date modelate. Acesta este punctul forte al platformei dezvoltate de noi, respectiv faptul că oferă o bază științifică foarte puternică și există o comparabilitate între impacturile diferite pe partea de mediu, pentru toate zonele standardelor ESRS, de la apă, la poluare, biodiversitate și așa mai departe.”

Ea a mai adăugat că există o mapare automată prin codul de activitate economică (“NACE”) și la nivelul lanțului valoric, atât în amonte, cât și în aval, disponibilă atât pentru prima rundă de furnizori, cât și pentru a doua rundă de furnizori, care simplifică procesul de consultare, fiind bazată pe un studiu complex, care prezintă un etalon la nivel internațional: “Mai mult decât atât, pentru că totul a pornit de la scalele de impact care sunt destul de vagi și este destul de greu să existe o reprezentare foarte clară, am creat anumite scale de impact, care sunt creionate în funcție de performanța financiară a companiei, ca să personalizăm acest proces pentru fiecare companie. Astfel, se reflectă exact conceptele din standardele ESRS, scalele  fiind adaptate pentru fiecare tip de standard, pentru că, într-adevăr, în piață, se practică destul de mult ca toate impacturile să fie evaluate în același mod, indiferent de tema de mediu relevantă. Există această problemă din cauza lipsei de expertiză, atât la nivelul companiilor, cât și la nivelul consultanților și al auditorilor”.

Anda VIȘAN a mai precizat: “Procesul nostru, în modul în care este gândit, prezintă informația din documentul inițial, expertiza și studiile academice folosite pentru crearea acestei baze de date, astfel încât procesul este facilitat și are transparență maximă. Pe lângă toate aceste lucruri, toate elementele platformei provin din statistică și matematică, inclusiv pragul de setare a materialității, diferențiat pe fiecare dintre tipurile de standard”. Această platformă a fost realizată de persoane care dețin cunoștințe în toate temele standardelor atât din domeniul tehnic, cât și social, pentru a lua o parte din greul de pe umerii companiilor”, a mai spus Anda Vișan.

Ea a mai vorbit, în cadrul evenimentului, și despre tehnologiile de tratare a deșeurilor: “Pentru noi, în România, deșeurile nu numai că reprezintă o resursă care nu este valorificată, reprezintă o resursă care ne face rău. 86% din deșeurile din România ajung în gropi de gunoi, avem procese și amenzi pe care le suportăm de la Uniunea Europeană, din cauza condițiilor insalubre ale acestor gropi de gunoi.

Există, desigur, mai multe tipuri de tehnologii de tratare – incinerare, fermentare, tratamente chimice – numai că toate acestea funcționează într-un model centralizat și integrat. O tehnologie foarte interesantă, din punct de vedere al impactului asupra mediului și impactului asupra economiei, este digestia anaerobă. Aceasta fermentează partea organică a resturilor vegetale, materia organică, din care se produce gaz metan, care poate fi purificat la o anumită calitate, pentru că el conține și dioxid de carbon, și poate fi folosit pe post de sursă de încălzire. Ideea cu gazul metan este că este avem nevoie de o infrastructură centralizată de colectare separată și trebuie ca această materie să fie ținută în anumite condiții de temperatura si umiditate, iar pentru această infrastructură, ne trebuie desigur și investiții, ne trebuie oameni specializați pentru proiectarea acestor tipuri de tehnologii. Și aici, România este foarte în urmă.

Așadar vin cu o altă propunere, incineration with energy recovery, care nu necesită o infrastructură de colectare separată. Desigur, este discutabilă, este chiar la limita între ceea ce este considerat sustenabil și nesustenabil, dar toate aceste resurse, care, în acest moment, nu ne permit valorificarea prin reutilizare, reciclare, care se află în gropi de gunoi, unde contribuie negativ atât la încălzirea globală prin emisiile de metan, cât și la poluarea solului și a apei prin înfiltrare, ar putea să ne scape de această presiune din partea Uniunii Europene și, în același timp, să producă energie termică, prin incinerarea la temperaturi foarte mari, de până la 1.200 de grade Celsius – unde majoritatea particulelor sunt distruse . Mai mult, cenușa rezultată poate fi folosita pe post de agregat  în industria de construcții. Dar, și pentru această tehnologie este nevoie de specialiști, de investiții. Totuși, în România, există un potențial foarte mare și deșeurile, poate cea mai potentă problemă în acest moment, ar fi un punct de start foarte bun.”

Laurențiu MORAR, reprezentant TFE PARTNERS INVESTMENT,  a spus: „Suntem un start-up care vine în întâmpinarea provocărilor cu care se confruntă companiile mari în elaborarea raportările de sustenabilitate în ceea ce privește procesul de evaluare a dublei materialități și îl ducem în zona de automatizare, digitalizare, transformând această evaluare într-o oportunitate pentru modelul de afaceri al acestor companii.”