“Datele statistice în ceea ce priveşte pregătirea Europei în stocarea gazelor naturale, la 1 noiembrie, arată astfel: Germania, cel mai mare consumator de gaz natural, are numai 61% gaz depozitat, Franţa are 86,68% în depozite, România are 88,57% gaz depozitat, iar media europeană este de 74,62%. Nu aş spune că este neapărat o problemă, dar cu siguranţă este o provocare în ceea ce priveşte iarna care urmează şi în momentul când vorbim despre economie trebuie să conştientizăm că, de fapt, la baza tuturor problemelor stă energia”, a spus senatorul UDMR.
Potrivit acestuia, preţul la energie “influenţează categoric tot ceea ce se întâmplă în economie”.
“Situaţia geopolitică a generat ridicarea preţurilor la combustibili, a preţului la gaz. Cantităţile de gaze depozitate în Uniunea Europeană arată că s-ar putea să avem o provocare în ceea ce priveşte preţul gazului la iarnă. (…) România, dintre toate aceste state enunţate, stă cel mai bine”, a subliniat Antal.
El a amintit că membrii comisiilor de profil din Parlament au obligat, printr-o iniţiativă legislativă din 2023, ca toţi furnizorii de gaz natural din România, “în proporţie minimă de 30% a portofoliilor lor de clienţi”, să depoziteze gaze naturale, pentru a preveni creşterea preţurilor din cauza insuficienţei cantităţii de gaz natural.
“La nivelul UE suntem în situaţia paradoxală că vrem să ‘înverzim’ toată Uniunea Europeană, să facem tranziţia energetică cu costuri majore şi, bineînţeles, am renunţat la gazele ruseşti, dar avem pe continentul european, şi Olanda, şi Norvegia, şi România, din 2027, printre cei mai mari producători de gaz natural. Dar, Uniunea Europeană vrea să taxeze metanul. Asta înseamnă că preţul gazului natural o să crească şi mai mult”, a explicat preşedintele comisiei de energie.
Acesta a mai spus că ambasadorii României în ţările UE dar mai ales reprezentanţii noştri de la Bruxelles trebuie împuterniciţi să facă demersuri împotriva “taxării excesive a metanului”.
“Să întărim ambasadorii noştri din statele Uniunii Europene şi mai ales pe cei care sunt la Bruxelles, să înţeleagă că avem nevoie de aliaţi în acest sens cu alte state care sunt consumatoare şi producătoare de gaz natural, pentru a preveni această situaţie în ceea ce priveşte taxarea excesivă a metanului”, a menţionat Istvan-Lorant Antal.
El consideră că producţia şi consumul de gaz natural înseamnă existenţa unei economii, a unei industrii.
“Până la urmă, acolo unde există consum de gaz natural, înseamnă că există industrie, unde există industrie, înseamnă că există economie funcţională, unde există consum de energie, înseamnă că există o economie sănătoasă, unde se reduce consumul de energie, înseamnă că începem să avem o problemă la nivelul economic. La acest capitol, trebuie să ne întărim guvernele şi trebuie să venim în ajutorul, chiar şi prin subvenţii, în direcţia diferitelor ramuri industriale, pentru ca acel gaz produs în Europa, mai ales în România, să producă valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene”, a mai afirmat senatorul Antal.
Palatul Parlamentului a găzduit, luni, deschiderea Bucharest Leaders’ Summit: Empowering the Future, organizat de Grupul de Presă MediaUno, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia MediaUno.
Summitul, care are loc în perioada 2 noiembrie – 4 decembrie, se desfăşoară în cadrul proiectului naţional “Împreună protejăm România”, iniţiativă lansată în urmă cu şase ani pentru promovarea dialogului şi cooperării dintre autorităţile publice, instituţiile fundamentale ale statului, mediul diplomatic, sectorul economic, mediul academic şi de cercetare, societatea civilă şi mass-media.
De la lansarea sa, proiectul a reunit peste 3.500 de vorbitori şi participanţi, în cadrul a peste 40 de summituri, conferinţe tematice, gale şi misiuni economice organizate în România şi în străinătate, consacrate unor teme de importanţă strategică pentru dezvoltarea şi securitatea României.
Ediţia din acest an va cuprinde conferinţe dedicate diplomaţiei, securităţii şi apărării, finanţelor, sănătăţii, industriei, energiei, cercetării şi inovării, educaţiei, agriculturii, digitalizării, dezvoltării durabile şi leadershipului.
Summitul beneficiază de sprijinul mai multor instituţii româneşti.