AURSF solicită creşterea importanţei acordate investitorilor individuali în Strategia naţionala privind piaţa de capital.

„Strategia Națională pentru Dezvoltarea Pieței de Capital 2022 – 2026”, un proiect derulat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în colaborare cu Ministerul Finanțelor, având drept consultant Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), a fost publicată la secțiunea Transparență decizională, pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Nicu Marcu: ASF dorește să contribuie la creșterea lichidității pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacționate și a operațiunilor derulate în cadrul acesteia

AURSF cere autorităților implicate să ia toate măsurile pe care le consideră necesare pentru ca arhitectura pieţei de capital să se bazeze pe adevăratul său pilon de rezistenţă, investitorii individuali, resursele financiare ale populației reprezentând, de fapt, principala sursă de finanţare pentru mediul de afaceri şi pentru creșterea economiei românești.

AURSF își exprimă totala disponibilitate de a participa în mod activ la echilibrarea planului de acţiune aşa încât să fie stimulat în mod efectiv comportamentul investiţional al cetăţenilor obişnuiți, în condiţiile unui înalt grad de protecţie al drepturilor şi intereselor lor.

Promovarea României de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă marchează consolidarea unei baze solide pentru crearea unui ecosistem de investiţii şi tranzacţionare de pe urma căruia să beneficieze întreaga economie românească, respectiv cetăţenii, mediul de afaceri şi autorităţile publice. Însă, după cum este evidenţiat şi în nota de fundamentare a strategiei în discuţie, economia românească este ultra-dependentă de sectorul bancar, potrivit AURSF.

Aşa cum arată şi BETTER FINANCE în raportul privind evaluarea Uniunii Pieţelor de Capital 2015-2019, economiile dependente de sectorul bancar sunt mai expuse şocurilor sistemice şi sunt caracterizate de o creştere lentă a capitalului şi de senzitivitate ridicată faţă de policitile monetare ale băncii centrale; mai mult, o corecţie de piaţă generată de sistemul financiar afectează mai mult economiile dependente de sectorul bancar faţă de cele bine ancorate în piaţa de capital, este de părere AURSF.

Alin Iacob, preşedintele AURSF, spune: “Fără a nega sub nicio formă necesitatea unei pieţe bancare dezvoltate, competitive şi reziliente, canalele specifice de creditare pentru economie şi de recompensare a deponenţilor au efecte pozitive limitate. Dependenţa în întregime faţă de sectorul bancar frânează creşterea economică, iar mai apoi chiar o poate obstacula. Mai mult, unda de şoc în cazul unei crize în acest segment de piaţă va fi resimţită exponenţial mai puternic atât de creditori, cât şi de debitorii instituţiilor financiar-bancare.

Regula călăuzitoare a diversificării riscurilor în portfoliul de investiţii poate fi extrapolată, în sens figurat, şi arhitecturii pieţelor financiare: sursele şi instrumentele de finanţare (alocare a capitalului) necesită suficientă diversificare astfel încât să reducă riscul de contagiune şi pierdere, să stimuleze competitivitatea, să optimizeze mecanismul de formare a preţului şi să maximizeze veniturile.

Ori, în România, investiţiile populaţiei în unităţi ale fondurilor de investiţii şi acţiuni ale societăţilor listate la bursă rămân foarte mici: din totalul activelor financiare, doar 3% (din total) sunt alocate acţiunilor tranzacţionate la bursa, respectiv 3% fondurilor de investiţii. Obiectivele generale 2, 3, 5, 6 şi 9 din cadrul Strategiei ar beneficia exponenţial mai mult dacă ar exista o bază largă de investitori individuali în România. Cetăţenii obişnuiţi din România au fost și din păcate continuă să fie, în marea lor majoritate, deconectaţi aproape complet de piaţa de capital. Iar asta se întâmplă în ciuda unui apetit crescut pentru investiţii remarcat şi în România într-un raport BETTER FINANCE privind noul mediu de investiţii.

Cu alte cuvinte, există un adevărat potenţial de finanţare din partea cetăţenilor obişnuiţi de care ar beneficia toţi participanţii pe piaţă, dar și statul român”.

Citiţi, mai jos, principalele observații și propuneri de îmbunătățire a strategiei transmise de AURSF.

RECOMANDĂRI

Opinie de ansamblu AURSF

AURSF salută inițiativa Ministerului Finanţelor şi a Autorității de Supraveghere Financiară şi susţine demersurile pentru relansarea pieţei de capital din România. Cu toate acestea, regretăm foarte mult că investitorii individuali români ocupă doar un loc marginal în această strategie, iar asociațiile care le reprezintă interesele sunt ignorate cu desăvârșire.

Investitorii individuali trebuie să ajungă în centrul strategiei, nu să ocupe un loc marginal

Sporirea lichidităţii în pieţele reglementate, diversificarea surselor de finanţare pentru sectorul corporativ, creşterea capitalizării firmelor listate, dezvoltarea sectorului de fonduri de investiţii din România, lansarea fondurilor de pensii ocupaţionale etc., pivotează în funcţie de prezenţa şi gradul de participare al investitorilor individuali în pieţele financiare. Strategia este concentrată asupra sectorului corporativ şi de investitori instituţionali, însă reamintim că, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, sursa principală de finanţare în pieţele financiare o reprezintă populația – investitorii individuali, neprofesionişti. În consecință, recomandăm echilibrarea planului de acţiune propus prin strategia națională aşa încât să stimuleze investiţiile din partea cetăţeanului român obişnuit.

Înalt standard de protecţie al investitorilor de retail

Creşterea economiilor şi atragerea investitorilor obişnuiţi în pieţele de capital necesită crearea unui ecosistem de investiţii care să asigure un înalt nivel de protecţie al drepturilor si intereselor investitorilor. Produsele financiare şi serviciile de intermediere trebuie să se distingă prin transparenţă, echitate, încredere, şi competitivitate, iar punctul de pornire îl reprezintă un cadru legislativ adecvat, care să transpună și uneori chiar să depăşească standardele UE în materie de protecție a
consumatorilor.

Implicarea societăţii civile în procesul legislativ și susținerea de către stat a asociațiilor de consumatori

Participarea şi consultarea asociaţiilor de consumatori, în special a celor dedicate utilizatorilor de servicii financiare, în procesul de reglementare şi supraveghere este imperios necesară. Sectorul financiar este unul de nişă, iar existenţa şi funcţionarea organizaţiilor de reprezentare a drepturilor investitorilor individuali şi a altor utilizatori de servicii financiare trebuie susținută prin finanţare publică. Urmând modelul adoptat de UE încă din 2012 (în prezent, Programul pentru Piaţa Unică), legislaţia românească ar trebui să asigure un buget anual (finanţare operaţională) pentru astfel de entităţi. În România, în schimb, asociațiile de protecția consumatorilor (inclusiv cele specializate și extrem de active în nișa lor de activitate, cum este AURSF) nu beneficiază de niciun fel de sprijin din partea statului român.

Sprijinirea acţionariatului individual și minoritar

Obiectivul general V priveşte „creşterea rolului investitorilor instituţionali”, însă AURSF recomandă ferm includerea unui pachet de măsuri de sprijin şi pentru acţionariatul individual şi minoritar. Un studiu al unui ONG de resort din Uniunea Europeană indică preferinţa investitorilor de retail pentru strategii de investiţie de impact sau angajament în guvernanţa companiilor cotate, pentru a influenţa activităţi sustenabile, în special tranziţia spre finanţe verzi. Astfel, măsuri de facilitare a exercitării drepturilor acționarilor individuali și minoritari în adunările generale ale acţionarilor sunt necesare.

Conştientizarea asupra efectelor inflaţiei

Iniţiativele de conştientizare asupra necesităţii stimulării unui comportament care să favorizeze economisirea și investițiilor în rândul populaţiei trebuie să includă şi măsuri de conştientizare asupra impactului negativ al inflaţiei şi asupra efectelor sale, în special pe termen lung. În prezent, raportările pentru consumatori privind randamentele produselor de investiţie sunt făcute în termeni nominali, fără ajustare la nivelul inflaţiei. AURSF recomandă ferm adoptarea de măsuri naţionale privind includerea randamentelor nete reale în documentaţia destinată consumatorilor şi sprijinirea armonizării acestor măsuri la nivelul UE. De asemenea, orice inițiativă națională de încurajare a educației financiare ar trebui în mod obligatoriu să includă și reprezentanții consumatorilor utilizatori de servicii financiare.

Creşterea încrederii în sectorul financiar

Mai multe studii efectuate la nivel european documentează nivelul foarte scăzut al încrederii în sectorul financiar din partea investitorilor individuali, un element pivot al ratei scăzute de participare în piaţa de capital. De asemenea, observăm un apetit ridicat pentru investiţii în cripto-active, active cu un grad extrem de ridicat de risc, ceea ce probează existenţa unui apetit pentru investiţii, însă arată şi lipsa alternativelor şi scepticismul generalizat în rândul populaţiei din România în legătură cu investițiile tradiționale. Strategia naţională trebuie sa adopte măsuri prin care să sporească încrederea populaţiei în instituţiile financiare.

Soluţii inovative în intermedierea financiară

AURSF sprijină iniţiativa privind „susţinerea inovaţiei financiare”, în special implementarea cadrului european Finanţe Digitale şi a proiectului pilot pentru un sistem de tranzacționare și sistem de decontare bazat pe tehnologia registrelor distribuite. Cu toate acestea, considerăm că mai multe măsuri de motivare a inovaţiei în domeniul tehnologiei financiare pot fi propuse, în special considerând că România se conturează ca un centru şi punct de atracţie pentru tehnologia informaţiei, atrăgând atât resurse financiare, cât şi capital uman cu un înalt grad de expertiză.

Indicatori de măsurare a evoluţiei

Strategia naţională cuprinde anumiţi indicatori de măsurare e evoluţiei planului de acţiune, însă AURSF îşi manifestă dezacordul cu privire la cei propuşi pentru obiectivul general IV. Considerăm că un set de indicatori adecvaţi obiectivelor propuse este indispensabil pentru succesul acestei axe prioritare.

Instituţiile responsabile

Regretăm, de asemenea, să observăm că în rândul „instituţiilor responsabile” pentru implementarea acestei strategii (de-a lungul celor 4 ani) se regăsesc asociaţiile reprezentative ale sectorului financiar (bănci, fonduri, SSIF, pensii), dar niciun reprezentant al asociațților de consumatori, cu precădere al investitorilor de retail. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât, în teorie, strategia națională își propune să promoveze protecția investitorilor.

În consecință, AURSF solicită în mod public includerea în rândul instituțiilor responsabile de implementarea acestei strategii și a reprezentanților investitorilor de retail, pentru a fi siguri că interesele lor vor fi în mod corect reprezentate în procesul de implementare a strategiei naționale.