Lucrările realizate de Ungaria pe Dunăre pentru menținerea nivelului apei necesar funcționării centralei nucleare Paks au generat obiecții din partea Austriei și discuții cu autoritățile europene. Viena precizează însă că, în pofida declarațiilor premierului ungar Péter Magyar, nu a depus o plângere oficială împotriva Ungariei la Comisia Europeană, potrivit agenției austriece APA.
Disputa are în centru un prag de fund construit pe Dunăre în apropierea centralei nucleare Paks, după ce nivelul extrem de scăzut al fluviului din această vară a pus în dificultate alimentarea cu apă necesară funcționării centralei.
Premierul ungar Péter Magyar a afirmat că Austria a reclamat Ungaria la Bruxelles din cauza construcției, potrivit publicației ungare Telex.
„În prezent, centrala nucleară Paks poate funcționa fără întrerupere doar datorită pragului construit. Între timp, Austria a reclamat țara noastră la Bruxelles din cauza construcției”, a afirmat Magyar, citat de Telex. Informația privind existența unei plângeri oficiale a fost însă dezmințită de autoritățile austriece.
Ministerul Federal pentru Inovație, Mobilitate și Infrastructură de la Viena a transmis, la solicitarea agenției Austria Presse Agentur (APA), că Austria nu a depus o plângere la Comisia Europeană, potrivit oe24, care citează APA. Ministerul a precizat însă că atât Comisia Dunării, cât și Comisia Europeană sunt în contact direct cu autoritățile ungare competente în legătură cu proiectul, potrivit aceleiași surse.
-
Austria avertizează asupra impactului asupra navigației
Autoritățile austriece au ridicat obiecții în special în privința efectelor lucrărilor asupra navigației pe Dunăre.
Construcția nu ar trebui să creeze un obstacol permanent suplimentar pentru navigație pe această secțiune importantă a rețelei transeuropene de transport, potrivit poziției Ministerului austriac al Inovației, Mobilității și Infrastructurii, citată de APA.
Viena consideră, de asemenea, problematică blocarea șenalului navigabil pentru o perioadă îndelungată, din cauza consecințelor economice asupra transportului naval și companiilor care folosesc Dunărea pentru transportul mărfurilor, potrivit APA.
În același timp, reprezentanții statelor participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării au elaborat o poziție comună, transmisă autorităților ungare, potrivit Telex, care citează Ministerul austriac al Inovației, Mobilității și Infrastructurii.
-
Comisia Europeană nu confirmă existența unei plângeri austriece
Comisia Europeană nu a confirmat că ar fi primit o plângere oficială din partea Austriei.
„În acest moment nu pot confirma că am primit o plângere oficială sau o notificare din partea Austriei”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Telex.
Potrivit aceleiași surse, reprezentantul Comisiei a precizat că, având în vedere complexitatea problemei, au loc consultări între serviciile europene relevante.
-
Pragul, construit după scăderea puternică a nivelului Dunării
Construcția pragului este legată de problemele provocate în această vară de nivelul foarte scăzut al Dunării. Guvernul ungar a decis în august realizarea rapidă a unui prag de fund în zona Paks pentru a ridica nivelul apei și a asigura funcționarea centralei nucleare în condițiile debitului foarte scăzut al fluviului, potrivit Telex.
Pentru construcție sunt utilizate aproape 150.000 de metri cubi de material, iar autoritățile ungare estimează că pragul poate determina o creștere a nivelului apei cu până la aproximativ un metru, potrivit APA.
Nivelurile foarte scăzute ale Dunării au afectat în această vară și transportul fluvial. Ministerul austriac avertiza încă de la începutul lunii august că situația devenise comparabilă cu cea înregistrată în anii 2003 și 2018, cu efecte semnificative asupra transportului de mărfuri.
Disputa privind pragul de la Paks pune astfel față în față două obiective importante: asigurarea funcționării centralei nucleare Paks, infrastructură energetică esențială pentru Ungaria, și menținerea navigabilității Dunării, arteră comercială majoră pentru Austria și celelalte state riverane.
Dincolo de disputa dintre Viena și Budapesta, intervenția de la Paks ridică o întrebare legitimă și pentru România, stat dunărean situat în aval: în ce măsură au fost informate și consultate țările riverane cu privire la o lucrare care modifică local regimul hidraulic al fluviului? Nu există, în acest moment, date publice care să demonstreze că pragul construit în Ungaria va determina o reducere semnificativă a debitului Dunării în România, iar o asemenea concluzie ar fi prematură. Totuși, într-o perioadă în care debitele scăzute ale Dunării au creat deja probleme inclusiv pentru funcționarea centralei de la Cernavodă, orice intervenție majoră asupra fluviului în amonte justifică transparență, evaluarea eventualelor efecte transfrontaliere și coordonare între statele riverane. Dunărea este o resursă comună, iar securitatea energetică a unui stat nu poate fi analizată separat de interesele legitime ale celorlalte țări din bazinul fluviului.
| Știri BVB