Cu mult înainte de agresiunea rusă, am trimis în liniște o mulțime de arme Ucrainei pentru a ne asigura că au la îndemână ceea ce au nevoie pentru a se apăra, a declarat secretarul de stat al președintelui Joe Biden, Antony Blinken, într-un interviu important de sfârșit de mandat, acordat NY Times și publicat în acest weekend.
Acesta a explicat: “Dacă vă uitați la traiectoria conflictului (n.r. invadarea Ucrainei de către Rusia), pentru că l-am văzut venind, am putut să ne asigurăm că nu numai noi am fost pregătiți și aliații și partenerii au fost pregătiți, dar și că Ucraina a fost pregătită. Ne-am asigurat că, cu mult înainte de agresiunea rusă, începând din septembrie și apoi din nou din decembrie, am trimis în liniște o mulțime de arme Ucrainei pentru a ne asigura că au la îndemână ceea ce au nevoie pentru a se apăra, lucruri precum Stingers, Javelins, care au avut un rol esențial în împiedicarea Rusiei de a cuceri Kievul, de a șterge Ucrainna de pe hartă și, într-adevăr, de a-i împinge pe ruși înapoi. Dar cred că ceea ce este important de înțeles este că, în momente diferite, oamenii se concentrează pe un sistem de arme sau altul. Este vorba de un tanc Abrams? Este vorba de un F-16? Ceea ce a trebuit să analizăm de fiecare dată nu este doar dacă ar trebui să le dăm acest lucru ucrainenilor, ci dacă știu cum să îl folosească. Îl pot întreține? Este parte a unui plan coerent? Toate aceste lucruri au contat în deciziile pe care le-am luat cu privire la ce să le dăm și când să le dăm.
În ceea ce privește diplomația, am exercitat o diplomație extraordinară pentru a aduce și a menține împreună peste 50 de țări, nu numai din Europa, ci și din afara ei, în sprijinul Ucrainei și pentru apărarea acestor principii pe care Rusia le-a atacat, de asemenea, în luna februarie a acelui an. Am lucrat din greu în perioada premergătoare războiului, inclusiv la întâlniri cu omologul meu rus, Serghei Lavrov, la Geneva, cu câteva luni înainte de război, încercând să găsesc o modalitate de a vedea dacă am putea preveni războiul, încercând să testez propunerea dacă era vorba cu adevărat de preocupările Rusiei pentru securitatea sa, preocupări legate cumva de Ucraina și de amenințarea pe care o reprezenta, sau de NATO și de amenințarea pe care o reprezenta, sau dacă era vorba despre ceea ce este de fapt, și anume ambițiile imperiale ale lui Putin și dorința de a recrea o Rusie mai mare, de a absorbi Ucraina în Rusia. Dar a trebuit să testăm această propunere. Și am fost intens angajați diplomatic cu Rusia. De atunci, dacă ar fi existat vreo ocazie de a ne angaja pe cale diplomatică într-un mod care să pună capăt războiului în condiții corecte și durabile, am fi fost primii care am profitat de ea. Din păcate, cel puțin până în acest moment, nu am văzut niciun semn că Rusia a fost cu adevărat pregătită să se implice. Sper ca acest lucru să se schimbe”.
La momentul respectiv, Kremlinul a invocat transferuri secrete de arme, ca justificare pentru invazia bazată pe „demilitarizarea” Ucrainei și menținerea în afara infrastructurii militare a NATO. Moscova lansase numeroase avertismente cu privire la „liniile sale roșii” în săptămânile și lunile premergătoare războiului.
Întrebat cât riscul apariției unui conflict direct cu Rusia, Blinken a spus: “Au existat diferite momente în care am avut îngrijorări reale cu privire la acțiunile pe care Rusia le-ar putea întreprinde, inclusiv posibila utilizare a armelor nucleare. Dar cred că am fost capabili să navigăm într-un mod care ne-a ținut departe de un conflict direct cu Rusia. În prezent, Rusia este angajată în tot felul de activități nefaste, așa-numitele atacuri hibride de un fel sau altul, fie că este vorba de spațiul cibernetic, fie că este vorba de acte de sabotaj, asasinate. Aceste lucruri se întâmplă. Se întâmplă în Europa. Și lucrăm îndeaproape cu mulți dintre partenerii noștri. Dar în ceea ce privește conflictul direct, nu cred că am fost aproape, dar este ceva la care a trebuit să fim foarte, foarte atenți”.
Întrebat dacă este timpul pentru finalul războiului din Ucraina, Blinken a spus: “Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia ucrainenii. Ei trebuie să decidă care este viitorul lor și cum vor să ajungă acolo. Unde este trasată linia pe hartă în acest moment, nu cred că se va schimba fundamental foarte mult”.
Despre cedarea unor teritorii din Ucraina, controlate deja de Rusia, Blinken a spus: “Cedarea nu este problema. Întrebarea este că linia,ca o chestiune practică în viitorul previzibil, este puțin probabil să se miște foarte mult. Revendicarea Ucrainei asupra acelui teritoriu va exista întotdeauna, întotdeauna. Iar întrebarea este: vor găsi ei modalități, cu sprijinul altora, de a recâștiga teritoriul pierdut? Este puțin probabil ca Putin să renunțe la ambițiile sale. Dacă există o încetare a focului, atunci, în mintea lui Putin, încetarea focului îi va da timp să se odihnească, să se pregătească, să atace din nou la un moment dat în viitor. Deci, ceea ce va fi esențial pentru a ne asigura că orice încetare a focului este de fapt durabilă este să ne asigurăm că Ucraina are capacitatea de a descuraja agresiunile viitoare. Iar acest lucru se poate întâmpla în multe forme. Ar putea veni prin intermediul NATO, iar noi am pus Ucraina pe calea aderării la NATO. Ar putea veni prin asigurări de securitate, angajamente, garanții din partea diferitelor țări pentru a se asigura că Rusia știe că, dacă va ataca din nou, va avea o mare problemă”.