Blocul Național Sindical (BNS) a transmis o sesizare oficială către instituțiile europene competente cu privire la modul în care România implementează Regulamentul (UE) 2025/1106 privind instrumentul Security Action for Europe (SAFE),
solicitând verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și utilizarea fondurilor alocate.
Blocul Național Sindical reprezintă aproximativ 300.000 de membri, reuniți în aproximativ 930 de sindicate și peste 30 de federații profesionale, inclusiv lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare economice direct interesate de implementarea acestui program. Demersul BNS are ca obiectiv exclusiv protejarea interesului public și apărarea drepturilor membrilor săi, care ar fi direct afectați de o implementare neconformă a programului SAFE, prin care sunt puse la dispoziția României peste 16 miliarde de euro.
BNS subliniază că nu urmărește blocarea sau întârzierea implementării programului SAFE, pe care îl consideră esențial pentru consolidarea securității României și a Uniunii Europene. Dimpotrivă, solicităm ca acest program strategic să fie implementat cu respectarea strictă a normelor europene, astfel încât investițiile în apărare să fie protejate de orice suspiciune privind utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice.
Sesizarea transmisă instituțiilor europene se bazează exclusiv pe informații aflate în spațiul public – declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice – care, analizate împreună, conturează existența unor suspiciuni rezonabile privind posibile nereguli în derularea procedurilor aferente programului SAFE.
Printre aspectele semnalate se regăsesc:
- existența unor semne de întrebare privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare;
- posibila utilizare excesivă a procedurilor de negociere fără publicare prealabilă;
- consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru unele programe majore de achiziții;
- concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial;
- existența unor creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care impun clarificări privind fundamentarea acestora;
- existența unor suspiciuni privind acordarea unui ajutor de stat mascat;
- necesitatea verificării conformității întregului proces cu prevederile Regulamentului SAFE și ale legislației europene în materia achizițiilor publice.
În acest context, BNS solicită:
- Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF): verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza eventualelor elemente de ajutor de stat (cazul Șantierului Naval Mangalia) și solicitarea documentației justificative aferente fiecărei procedurii. De asemenea, solicităm analizarea eventualelor nereguli financiare și a posibilelor prejudicii aduse intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- Parchetului European (EPPO): verificarea transparenței și legalității procedurilor de achiziție derulate în cadrul implementării programului SAFE, având în vedere vulnerabilitățile procedurale semnalate în spațiul public, precum și analizarea existenței unor eventuale fapte care ar putea aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, în măsura în care acestea intră în competența EPPO.
- Curții Europene de Conturi: includerea implementării programului SAFE în România în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor europene;
- Ombudsmanului European: evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările referitoare la implementarea instrumentului SAFE.
BNS își reafirmă sprijinul pentru consolidarea capacității de apărare a României și a Uniunii Europene și consideră că succesul programului SAFE depinde nu doar de amploarea investițiilor, ci și de respectarea deplină a principiilor legalității, transparenței și concurenței loiale în utilizarea fondurilor europene.
| Știri BVB