Update articol:

BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an (vezi comunicatul pe larg)

În şedinţa din 7 februarie 2019 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
• Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
• Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Comunicat BNR:  

„Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în luna decembrie 2018 până la 3,27 la sută, de la 3,43 la sută în noiembrie, consolidându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staționare. Astfel, BNR şi-a îndeplinit obiectivul de menţinere a stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile unei conduite atent calibrate a politicii monetare.

Evoluția din decembrie a survenit în principal ca urmare a scăderii prețului combustibililor – pe fondul dinamicii cotației petrolului pe piețele internaționale –, compensată parțial de creșterile consemnate pe segmentul legumelor și fructelor și al produselor din tutun. La randul ei, rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a redus ușor, ajungând la 2,5 la sută, de la 2,6 la sută în luna noiembrie.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna decembrie s-a menținut la nivelul lunii anterioare, de 4,6 la sută, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut ușor până la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în luna noiembrie.

Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul III 2018 confirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real, la 4,4 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. Pe partea cererii, se observă contribuția majoritară la creșterea PIB a variației stocurilor, urmată de cea a consumului gospodăriilor populaţiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului și al achizițiilor din piața țărănească, precum și aportul negativ al formării brute de capital fix.

Exportul net și-a mărit contribuția negativă la dinamica PIB față de datele precedente, pe fondul încetinirii mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii față de cea aferentă importurilor. Împreună cu deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, aceasta a generat o adâncire substanțială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.

Cele mai recente evoluţii relevă o uşoară decelerare a ritmului anual al activităţii industriale în perioada octombrie-noiembrie 2018 comparativ cu trimestrul III, până la 3 la sută, în timp ce construcţiile şi-au atenuat contracţia, până la -3,9 la sută. În acelaşi timp, ultimul trimestru al anului a consemnat o revenire a ratei de creştere a achiziţiilor în comerțul cu amănuntul, care a ajuns la 5,9 la sută, nivel totuşi inferior celor care au caracterizat prima jumătate a anului. Totodată, balanţa comercială a înregistrat o deteriorare mai alertă, contribuind la adâncirea în continuare a deficitului de cont curent.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară au reintrat pe o pantă ușor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie 2019, iar cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere mai pronunțată în a două parte a lunii; pe ansamblul lunii leul s-a depreciat cu 1,1 la sută faţă de euro.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea anuală în luna decembrie 2018, la 7,9 la sută (cea mai mare creștere din mai 2012), de la 6,3 la sută în luna noiembrie. Creșterea a fost susținută în principal de componenta în lei, a cărei pondere în totalul creditului s-a mărit la 66 la sută, cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Raportat la activitatea economică, nivelul creditului continuă însă să fie scăzut.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor trei trimestre, la valori chiar ușor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea și menținerea acesteia ușor sub limita superioară a intervalului țintei, până la finele orizontului prognozei.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt legate de noul set de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie, precum și de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri. Importante sunt și incertitudinile legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.