Update articol:

BNR, profit rezonabil în contextul rezultatelor obținute de alte bănci centrale

de Dan Pălăngean    

Banca Naţională a obţinut anul trecut un profit de 2,43 miliarde de lei (circa 491 milioane euro), în creştere cu 124% comparativ cu cel înregistrat în 2022, conform Raportului anual pe 2023 al BNR. Principala destinație a acestui profit a fost de cota de 80% virată către bugetul de stat, în valoare de 1,942 miliarde de lei (practic, ajustarea deficitului public va fi susținută pe această cale cu 0,11% din PIB).

De reținut, rezultatul a fost cu mult mai bun decât cel planificat inițial (+92,2 milioane lei), fiind îmbunătățit în proporții aproape egale de creșterea veniturilor (+1,21 miliarde lei, cam jumătate din operațiuni valutare și jumătate din dobânzi) și de reducerea cheltuielilor (+1,13 miliarde lei, unde diferențele nefavorabile din reevaluare au jucat rolul covârșitor dar merită amintită înjumătățirea relativă a cheltuielilor administrative și ajustarea cu circa patru procente a cheltuielilor cu personalul).

Astfel, BNR s-a înscris mai aproape de băncile europene ce au obținut un rezultat financiar pozitiv semnificativ, alături de Cehia (+2,2 miliarde euro) și Danemarca (1,42 miliarde euro). Desigur, nu profitul constituie obiectivul principal al unei bănci centrale ci stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, însă execuția bugetară pe modelul unor bănci centrale din economii similare ca mărime, dar mai avansate și bine gestionate, trebuie subliniată.

Pentru referință, din datele disponibile la zi, trebuie amintit că au mai obținut poziții financiare marginal pozitive instituțiile centrale din Grecia (+0,1 miliarde euro), Lituania (0,02 miliarde euro), între care s-a intercalat (pe cu totul alte coordonate de dimensiune economică) Banca Angliei (0,046 miliarde euro).

Aceasta din urmă mai aproape de situația „pe zero” din țări precum Croația, Estonia sau Malta și de echilibrul obținut după compensarea din rezerve  consemnată în Franța (pierdere de 12,4 miliarde euro astfel acoperită) , Spania (6,6 miliarde euro) și Finlanda (1,1 miliarde euro).

În timp ce plusul consemnat de Norvegia (+6,17 miliarde euro) rămâne oarecum „exotic”, majoritatea băncilor centrale au ieșit cu bilanțul pe minus. De pildă Italia (-7,13 miliarde euro) sau Belgia (-3,37 miliarde euro), precum și Germania (-2,40 miliarde euro) sau Austria (-2,21 miliarde euro). Asta ca să nu mai vorbim, pe plan internațional mai larg, de Fed-ul american (-106 miliarde în echivalent euro), cu mult peste BCE (-1,27 miliarde euro) sau grupul format de Elveția (-3 miliarde euro), Australia (-3,5 miliarde euro) sau Canada (-3,9 miliarde euro).

Mai aproape de noi și mai relevant pentru situația din regiune, trebuie amintite și ar putea da de gândit situațiile preliminate în Polonia (-4,8 miliarde euro, în contextul în care este economia cea mai apropiată ca nivel și structură și dimensiune de a noastră) și în Ungaria (-4,6 miliarde euro, unde suma apare mai importantă relativ la mărimea rezultatului economic național).

Una peste alta, pierderile înregistrate de o bancă centrală nu indică o performanță necorespunzătoare, ci, mai degrabă, efortul făcut prin măsuri de stabilizare, acolo unde se manifestă dezechilibre ceva mai importante în sistemul financiar-bancar, ceea ce nu a fost cazul României. Dacă se adaugă la acest atu, pe care am face bine să îl păstrăm, inclusiv prin cuplarea în plan fiscal-bugetar, și o anumită grijă pentru gospodărirea banilor publici, se poate merge mai departe cu un profit rezonabil. Care să ajute, cât de cât, și ajustarea fiscală.

BVB | Știri BVB

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (12/07/2024)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica 05.07.2024

AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE (AROBS) (12/07/2024)

Decizie CA cu privire la rezultatele majorarii capitalului social

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (12/07/2024)

VAN la data de 30 iunie 2024