”Dacă avem un viciu la numirea Consiliului, acest lucru poate să dărâme legalitatea deciziei de a sancţiona companiile”
Conform legii, Bogdan Chiritoiu va fi interimar până la numirea unui nou președinte
Conducerea Consiliului Concurenţei se va numi prin hotărâre adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit unui amendament iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae la proiectul privind modificarea Statutului şi a formei de organizare a acestei instituţii, aprobat recent de plenul Senatului, în calitate de for legislativ decizional. Legea va merge la promulgare la preşedintele Iohannis. USR a anunţat că sesizează Curtea Constituţională, împreună cu PNL, în legătură cu acest proiect de lege, explicând că forma propusă şi adoptată de PSD reprezintă un atac frontal la adresa unei instituţii independente, care se asigură că economia funcţionează pe principii competitive, de piaţă. “Consiliul Concurenţei trebuie să rămână independent de orice ingerinţă politică”, a declarat senatorul USR George Dircă.
Noile modificări aduse în Senat la proiectul de modificare a Legii Concurenţei, prin care conducerea Autorităţii de Concurenţă se va numi de către Parlament şi nu de preşedintele României vor politiza Consiliul Concurenţei, ştirbindu-i independenţa, potrivit unor analiști politici şi din mediul de afaceri.
Consiliul Concurenței este o autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop de Legea concurenței. Poziția independentă a Consiliului Concurenței este dată de statutul său de autoritate administrativă autonomă, reglementat prin Legea concurenței. Independența organizațională se referă la capacitatea instituției de a avea atitudini critice și de a emite judecăți independente în timp ce menține o relație deschisă și constructivă cu instituțiile administrației publice, reglementatorii și mediul de afaceri.
Bogdan Chiriţoiu, actualul preşedinte al Consiliului Concurenţei, ne-a declarat: “Noi – atât eu, cât şi colegii mei – vom aplica legea. În momentul în care vom avea o lege publicată în Monitorul Oficial, pe aceea o aplicăm. Cea care este în vigoare trebuie să fie respectată, nu este o discuție că nouă ne place sau nu”.
Domnul Chiriţoiu ne-a spus că iniţiativa de modificare a Legii Concurenţei nu este nouă: “Cred că se discută de vreo doi ani de zile pe marginea acestui proiect, care a pornit ca o lege de transpunere a unei Directive Europene pentru despăgubirea victimelor şi, pe parcurs, au apărut noi amendamente legate de funcționarea Consiliului și modalitatea de numire.
Proiectul de lege a avut un traseu sinuos, a trecut de la Senat la Camera Deputaţilor și ulterior s-a întors la Senat, moment în care au apărut aceste noi amendamente. Din păcate nu sunt foarte bine concepute. Uneori te gândești că au fost introduse special ca să nu poată fi aplicate.
Dacă ele vor intra în vigoare vor produce o perturbare în activitate”.
În acest moment, conducerea Consiliului Concurenţei este formată din 7 membri (președinte, doi vicepreședinți și patru consilieri de concurență). Dacă noua legea va fi promulgată, se va trece de la o formulă de 7 la 11 membri permanenţi – un preşedinte, doi vicepreşedinţi și opt consilieri de concurenţă, situaţie care nu se mai găseşte în altă ţară UE.
Bogdan Chiriţoiu ne-a spus: “Actualul mecanism de numire este unul foarte complicat, care implică patru actori, cele trei mari instituții publice – Președinția, Parlamentul și Guvernul -, plus un corp de selecție care este în afara sistemului politic și cuprinde și societatea civilă. Față de alte țări din Uniunea Europeană, este un mecanism elaborat, care este în vigoare deja din 2011. În general el este bine cotat în exterior.
Toate mecanismele de numire a conducerii autorităţilor de Concurenţă din Uniunea Europeană, fiind instituţii publice, au o componentă politică. Numirea o face un ministru, un prim-ministru, în cazul nostru Preşedintele ţării. Dar există întotdeauna și un mecanism de selecție tehnic. Nu e numai o practică europeană, dar este și cerut de o Directivă europeană care a fost aprobată anul trecut de Uniunea Europeană, în timpul Președinției României. Noi am fost cei care am finalizat aprobarea acestei directive. Ea cere să existe și un mecanism profesional, tehnic, în numirea conducerii Consiliului Concurenţei”.
În decembrie anul trecut, Comitetul de Concurență al OECD a lăudat România pentru procesul de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, explicând că este unul dintre cele mai complicate din rândul țărilor membre UE și că, prin construcția aleasă, atinge foarte bine obiectivul de a înlătura influența politicului în numirea membrilor de conducere a autorității de concurență. În acest fel se răspunde obiectivului de asigurare a independenței acestor autorități, obiectiv stipulat de altfel și de directiva REC+, potrivit Comitetul de Concurență al OECD.
În opinia domnului Chiriţoiu, numirea unei noi conduceri CC va determina o perturbare în activitatea instituţiei, în condițiile în care îți pleacă oamenii care aveau know-how și, în principiu, ar putea să vină unii complet noi, fără experienţă: “Această schimbare ar putea să apară într-un moment în care tot Senatul a aprobat că Autoritatea de Concurență primeşte noi atribuții privind controlul prețurilor – să controleze respectarea plafonării prețurilor la alimente și la produse sanitare, să aplice amenzi de 5 milioane de euro.
Nu-i ușor ca, în câteva luni, să pui la punct un sistem de verificare și de sancționare a nerespectării adaosurilor, în condițiile în care aduci oameni noi. Cred că nu este momentul cel mai propice pentru a le face pe amândouă – să vii cu o schimbare integrală a conducerii și să adaugi atribuții noi într-o perioada de criză”.
Referitor la anunţul USR privind sesizarea Curţii Constituţionale, împreună cu PNL, în legătură cu acest proiect de lege, domnul Chiriţoiu ne-a spus: “Este important ca deciziile pe care le ia Consiliul să nu fi fie vulnerabilizate. În mod normal, avocații firmelor pe care le amendăm şi cu care suntem în proces încearcă orice tertipuri ca să dărâme o amendă dată de Consiliu. De multe ori au atacat constituționalitatea legii, acuzând inclusiv că Autoritatea de Concurenţă nu are dreptul să facă inspecții.
Au fost multe încercări de a contesta constituţionalitatea legii de funcţionare a CC, dar nu au reuşit până acum în fața CCR.
E important să păstrăm această situație pentru că, dacă avem un viciu la numirea Consiliului, acest lucru poate să dărâme legalitatea deciziei. Chiar dacă o firmă e vinovată, aceasta o să scape de zeci de milioane de lei/euro amendă dacă avem un viciu la procedura de numire. În acest fel, bugetul de stat ar putea pierde milioane de euro”.
Întrebat dacă se aşteaptă ca preşedinte Iohannis să reîntoarcă legea în Parlament, domnul Chiriţoiu ne-a spus: “Dacă preşedintele va cere reexaminare, e mai bine să întrebaţi Președinția”.
O nouă directivă în domeniul concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită
Anul trecut, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă în domeniul concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită.
Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurenţă, a declarat: “Este foarte important să avem autorităţi independente, cu resurse suficiente şi cu uneltele necesare pentru a proteja consumatorii. Acest lucru ar însemna să poţi ridica toate tipurile de dovezi. Iată de ce este important ca noua legislaţie europeană, agreată de toate statele membre şi adoptată în Parlamentul European cu o majoritate uriaşă, să fie acum transpusă în legislaţia naţională, în litera şi spiritul ei. Pentru că independenţa este o metodă pentru a te asigura că serveşti în continuare cetăţenii, în rolul lor de consumatori”.
Comisia Europeană şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorări cu privire la activitatea Consiliului Concurenţei, pe tema unei investigaţii din trecut referitoare la ROBOR, invocând modul în care este respectat în România principiul independenţei Consiliului Concurenţei.
Conform legii, Bogdan Chirițoiu va fi interimar până la numirea unui nou președinte
Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței a anunţat declanşarea procedurii de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. Persoanele interesate au trimis deja candidaturile la funcțiile de președinte și vicepreședinte până la data de 30 martie.
Cu privire la depunerea unui nou mandat la preşedinţia Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu ne-a spus: ”Sunt procedurile în lucru. Trebuie să vedem cum se vor derula ele. Este și o perioadă mai agitată, de criză. Nu știu exact cum se vor derula procedurile”.
Conform legii, Bogdan Chirițoiu va fi interimar până la numirea unui nou președinte.
“Nu e ușor să numești o conducere fără perioade intermediare. Această prevedere din lege asigură funcționarea instituției”, ne-a mai spus domnia sa.
Bogdan Chiriţoiu se află la finalul celui de-al doilea mandat, care a expirat în primăvara acestui an, iar, recent, Guvernul a modificat Legea concurenţei printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel încât persoanele din conducerea instituţiei să poată deţine mai mult de două mandate, cum era până acum.
Comisia Europeană a transmis că este la curent cu existența acestei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvernul României (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 din 3 februarie 2020).
Potrivit CE, normele privind modul în care sunt adoptate deciziile unei autorități naționale de concurență (de exemplu, de către un consiliu sau numai de către directorul general), precum și normele privind modul în care factorii de decizie își pot exercita funcțiile (de exemplu, posibilitatea de a deține un singur mandat, mai multe mandate sau inexistența restricțiilor în ceea ce privește perioada de exercitare a funcției) nu sunt armonizate la nivelul UE. Prin urmare, normele naționale privind aceste aspecte diferă de la un stat membru la altul și nu există norme sau recomandări obligatorii la nivelul UE.
Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne („Directiva REC+”) oferă toate garanțiile necesare pentru a asigura independența tuturor membrilor personalului din cadrul autorităților naționale de concurență atunci când își îndeplinesc atribuțiile. Directiva asigură, în special, faptul că aceștia nu pot primi instrucțiuni de la niciun organism public sau privat.
De asemenea, în conformitate cu Directiva REC+, condițiile de selecție, recrutare și numire a organelor de decizie, inclusiv, în acest caz, a membrilor consiliului de conducere al autorității de concurență, ar trebui să fie stabilite în prealabil în dreptul național.
Atât timp cât factorii de decizie beneficiază de garanțiile de independență prevăzute în Directiva REC+, durata mandatului sau numărul de mandate posibile nu pune sub semnul întrebării, în sine, independența factorilor de decizie. Durata mandatului sau numărul de mandate ale factorilor de decizie ai autorităților naționale de concurență nu este reglementat(ă) de Directiva REC+, iar normele naționale privind durata mandatelor variază și în alte state membre de la perioade mai scurte la numiri pe viață.
Termenul limită pentru transpunerea Directivei REC+ în legislația națională este 4 februarie 2021.
Regulile Uniunii Europene nu permit modificarea legii naționale astfel încât să conțină prevederi contrare Directivei, după ce aceasta a fost adoptă.
Modificari in Senat
Conducerea Consiliului Concurenţei se numeşte prin hotărâre adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit unui amendament iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae la proiectul privind modificarea Statutului şi a formei de organizare a acestei instituţii, aprobat recent de plenul Senatului, în calitate de for legislativ decizional.
Proiectul privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 a fost aprobat cu 80 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi două abţineri.
Potrivit amendamentului, “Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial de conducere, format din 11 membri – un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi opt consilieri de concurenţă, numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere”.
În prezent, plenul este numit de preşedintele României prin decret, pe baza votului dat de Parlament, la propunerea comisiilor juridice ale celor două Camere legislative.
Un alt amendament admis prevede încetarea mandatelor actualilor membri ai conducerii Consiliului Concurenţei în momentul depunerii jurământului de către viitorii membri. Legislaţia actuală prevede că mandatul nu poate fi redus înainte de încheierea acestuia.
Senatorul PSD Şerban Nicolae a precizat că grupul parlamentar pe care îl reprezintă a votat în favoarea acestui proiect legislativ care vizează organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei în condiţii de “imparţialitate” şi “independenţă”.
“Nu putem să alcătuim Consiliul Concurenţei pe bază de concurs profesional. De aceea, echilibrul politic este cel care garantează şi în România şi în toate statele UE exact aplicarea directivelor în condiţii de imparţialitate, de independenţă a activităţii, în aşa fel încât obiectivitatea şi profesionalismul să fie unicele criterii de performanţă”, a susţinut Nicolae.
El a adăugat că amendamentele pe care le-a iniţiat şi au fost adoptate în comisia de specialitate vizează resetarea mandatelor membrilor Consiliului Concurenţei.
“Am făcut amendamente prin care resetăm mandatele membrilor Consiliului Concurenţei. La ora actuală, membrii au mandate intercalate, unora li se termină mandatul în luna aprilie a acestui an, altora peste aproximativ un an şi jumătate, altora peste trei ani şi jumătate. Această anomalie trebuie corectată şi am propus amendamente (…) în aşa fel încât toate mandatele să înceapă la aceeaşi dată, să se termine la aceeaşi dată, regulile în privinţa numărului de mandate şi a interdicţiilor să fie aceleaşi pentru toţi şi toată activitatea să înceapă în condiţii de deplină egalitate”, a afirmat senatorul PSD.
Senatorul PNL Iuliana Scântei a anunţat că grupul liberal va vota împotriva acestei iniţiative legislative întrucât este “neconstituţională”.
În opinia sa, PSD “pune sub un control politic” Consiliului Concurenţei prin această reorganizare.
“În plină stare de urgenţă, PSD se arată preocupat mai degrabă de reorganizarea unor instituţii precum Consiliul Concurenţei şi, deşi a fost enunţat un principiu, acela al independenţei şi imparţialităţii acestei autorităţi administrative naţionale în domeniul concurenţei, de fapt, tocmai acest lucru nu îl veţi face pentru că îl veţi pune sub un control politic”, a susţinut senatorul PNL.
Scântei a criticat faptul că, prin amendamentele iniţiate şi admise, preşedintele României a fost eliminat din procedura de desemnare a membrilor Consiliului Concurenţei.
Senatorul USR George Dircă a menţionat că prin această ordonanţă nu se urmăreşte decât “stricarea” modului în care funcţionează o instituţie care este “foarte apreciată la nivel european, un exemplu de bune practici”.
“Forma propusă şi adoptată de PSD şi de cei care gravitează în jurul PSD reprezintă un atac frontal la adresa unei instituţii independente, care se asigură că economia noastră funcţionează pe principii competitive, de piaţă. Controlând acest organism, PSD vrea să-şi protejeze grupurile de interese şi să aprobe, aşa cum a mai făcut-o, ajutoare de stat pentru firme care cotizează la partid. De asemenea, nu putem trece cu vederea scoaterea preşedintelui din procesul de numire al unei instituţii care trebuie să fie independentă. Consiliul Concurenţei trebuie să rămână independent de orice ingerinţă politică”, a declarat senatorul USR George Dircă.
Liderul grupului UDMR, senatorul Cseke Attila, a spus că Uniunea va vota împotriva proiectului, pentru că raportul suplimentar din comisia de specialitate nu a mai păstrat unele considerente anterioare şi va crea probleme de interpretări şi aplicare.
În prezent, Consiliul Concurenţei este un organ colegial, format din 7 membri: un preşedinte (a cărui funcţie este asimilată celei de ministru), 2 vicepreşedinţi (a căror funcţie este asimilată celei de secretar de stat) şi 4 consilieri de concurenţă (a căror funcţie este asimilată celei de subsecretar de stat). Membrii Consiliului Concurentei sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului. Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie. Membrii Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte formaţiuni politice.
| Știri BVB