* “Băncile centrale urmăresc stabilitatea prețurilor și am văzut măsuri de răspuns la evoluțiile inflaționiste. Dar este un reglaj fin – între a crește dobânzile pentru a steriliza excesul de numerar din piață și a nu tăia prea mult din apetitul pentru investiții și necesarul de finanțare al economiei”.

* “Pe parcursul ultimilor doi ani de pandemie, băncile au demonstrat că pot fi parte a soluției și nu cauză a problemelor”.

* Ce mai importantă lecţie: “Noi, ca bănci, trebuie să fim alături de clienți și să căutăm soluțiii win-win și în momentele dificile”

* ” Evoluția numărului de insolvențe nu ridică îngrijorări în momentul de față, suntem sub nivelul din anii de dinaintea pandemiei”.

* Interviu cu Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedinte CEC Bank

Cum vedeţi situaţia macroeconomică a României în acest an? Credeţi că vom avea recesiune economică?

Bogdan Neacşu: După ultimul val COVID, speranțele erau că vom scăpa de pandemie și că vom reveni la normalitate, dar între timp a apărut conflictul din Ucraina….

Operăm în continuare într-un mediu volatil și impredictibil, dar dacă este să văd și partea plină a paharului, ultimii doi ani ne-au învățat să fim mai agili și să ne digitalizăm mai rapid.

Noi, ca bancă, monitorizăm și analizăm în permanență evoluția principalilor indicatori economici, suntem în legătură cu clienții și foarte atenți la semnalele care ne vin direct din piață. Și pentru 2022, elementele cheie vor fi evoluția conflictului din Ucraina, inflația, șomajul și rezolvarea actualei situații de pe piața energiei.

Cum se vede criza din Ucraina la nivelul băncilor?

Bogdan Neacşu: Nu cred că cineva se aștepta ca, în 2022, în Europa să avem confruntări de acest fel. Și nici la nivelul sistemului bancar nu putem ignora ce se întâmplă la Est. Dar ce pot să spun este că în acest moment nu există motive de îngrijorare. Nu avem companii românești de impact cu expunere pe Rusia sau Ucraina, băncile locale nici ele nu au expunere semnificativă. În ultimii 30 de ani am încercat să ne apropiem de Vest și de Occident și să atragem investitori strategici din zona occidentală. Deci nu văd că economia românească, industrii majore să depindă de capitalul din Est. Sigur, există o dependență la nivelul întregii Europe de gazul rusesc. Ce mai vreau să punctez este că sistemul nostru bancar este solid și poate face față provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori și jumătate peste limita legală. La fel, băncile stau foarte bine și în ce privește lichiditatea și acoperirea la risc.

CEC Bank a obținut recent rating din partea Fitch? Face parte dintr-un plan mai complex – cum ar fi să accesați resurse financiare din piața de capital?

Bogdan Neacşu: Obținerea unui rating din partea Fitch a fost, pentru noi, în primul rând un exercițiu de guvernanță și transparență pe care consider că l-am trecut cu brio. Este pentru prima dată când CEC Bank – o bancă de stat – este evaluată de o agenție internațională de rating. Iar faptul că am obținut un rating BB, cu doar un punct sub ratingurile maxime acordate băncilor românești confirmă faptul că CEC Bank are un profil financiar solid, un nivel bun de lichiditate și un model de afaceri sustenabil, care a sprijinit creșterea organică din ultimii ani. Am reușit să ne majorăm cota de piață – de la  6,50% în 2018 la 7,9% la sfârșitul lui 2021 și am înregistrat o creștere de 72% a activelor bancare. Totodată, profiturile băncii au crescut la niveluri record – de peste 350 de milioane de lei anual în perioada 2019-2021.

Ratingul Fitch ne va ajuta pentru că avem în plan inclusiv accesarea piețelor de capital prin emisiuni de obligațiuni subordonate. Ne-am propus să creștem pe piață și pentru a susține această creștere, este necesar accesăm noi surse de finanțare.

Care sunt principalele riscuri la adresa sistemului bancar, în acest an?

Bogdan Neacşu: În acest an urmărim evoluția anumitor indicatori care cred că vor da semnalul pentru perspectivele economice pe termen mediu. Inflația – se discută mult dacă este un fenomen tranzitoriu sau persistent, evoluția prețurilor la energie, evoluțiile de pe piața forței de muncă – dacă vor apărea creșteri ale șomajului sau din contră, dacă vom asista la modificări structurale după 2 ani de muncă de acasă. Și nu în ultimul rând, evoluția unor sectoare industriale cheie – cum este cel auto, care a fost afectat de criza semiconductorilor și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Vedem peste tot o creștere generalizată a prețurilor la energie – petrolul a ajuns la maximul ultimilor 7 ani, depășind pragul de 100 de dolari pe baril, ajungând chiar la 130 de dolari pe baril la începutul lunii, dar în ultimele zile, se văd scăderi. Sunt creșteri de prețuri și la materii prime și alți factori de producție. Însă rămâne de văzut dacă aceste evoluții sunt tranzitorii sau vor persista. Și nu cred că are nimeni un răspuns în momentul de față. Băncile centrale urmăresc stabilitatea prețurilor și am văzut măsuri de răspuns la evoluțiile inflaționiste. Dar este un reglaj fin – între a crește dobânzile pentru a steriliza excesul de numerar din piață și a nu tăia prea mult din apetitul pentru investiții și necesarul de finanțare al economiei.

Având în vedere preconizatele creşteri de dobândă şi inflaţie, cum apreciaţi situaţia debitorilor? Este pregătit sistemul bancar pentru o posibilă situaţie de criză?

Bogdan Neacşu: Analizăm în permanență evoluția principalilor indicatori economici. Momentan, șomajul se menține la un nivel scăzut, dar o creștere a acestui indicator, coroborată cu creșterea dobânzilor, ar putea avea un impact asupra evoluției creditelor neperformante. Volumul creditelor neperformante nu a crescut în ultimii 3 ani. Suntem atenți la semnalele care ne vin direct din piață de la clienți și analizăm în permanență evoluția principalilor indicatori economici. Dar deocamdată nu există evoluții care să ridice îngrijorări.

Cum putem preveni o situaţie de creştere a NLP?

Bogdan Neacşu: La nivelul sistemului bancar, rata creditelor neperformante a coborât, în luna decembrie 2021, până la nivelul de 3,35%, cel mai scăzut nivel de după 2014.

Evoluția viitoare a ratei creditelor neperformante, atât la nivelul companiilor, cât și în cazul populației, va depinde în principal de evoluția economiei și, în special, de piața forței de muncă.

Ce măsuri are în vedere sistemul bancar pentru a-şi proteja clienţii?

Bogdan Neacşu: Cred că pe parcursul ultimilor doi ani de pandemie, băncile au demonstrat că pot fi parte a soluției și nu cauză a problemelor. Au trecut 10 ani de la criza financiară din 2010, pe care am trăit-o din plin la momentul respectiv și din care consider că au fost lecții de învățat. Iar cea mai importantă lecție este că, noi, ca bănci, trebuie să fim alături de clienți și să căutăm soluțiii win-win și în momentele dificile. Și asta cred că s-a văzut în primul an de pandemie, când băncile au venit în întâmpinarea clienților cu probleme – cu soluții proprii și moratorii de plată chiar din primele momente, înainte să fie adoptate ordonanțele guvernamentale.

În acest an există pericolul creşterii insolvenţelor în rândul companiilor. Sunt pregătite băncile pentru o astfel de situaţie?

Bogdan Neacşu: Evoluția numărului de insolvențe nu ridică îngrijorări în momentul de față, suntem sub nivelul din anii de dinaintea pandemiei. Există câteva domenii care sunt mai expuse – cele energofage: îngrășămintele, metalurgia care sunt afectate, însă trebuie să avem în vedere că în ultimii 30 de ani, ponderea industriei în generarea PIB s-a redus și în prezent circa 20%, la jumătate față de sectorul serviciilor de exemplu.

Vom fi atenți la evoluția indicatorilor economici, la semnalele date de piață. Și vom fi alături de toți clienții noștri să îi sprijinim ori de câte ori au nevoie.

Când credeţi că vom avea creşteri ale dobânzilor la depozite?

Bogdan Neacşu: Anul trecut a fost un an cu evoluții mixte ale dobânzilor. În primele 3 trimestre, dobânzile s-au menținut la minime istorice și, în ultimul trimestru, am asistat la o tendință de creștere. Au fost situații când dobânzile la depozite erau la niveluri de remunerație la vedere. Noi ne-am ferit de o astfel de abordare și nu am coborât cu dobânzile sub nivelul de 3% pe an, în cazul depozitelor pe termene mai lungi.

Deja vedem în piață că dobânzile la depozite au început să intre pe un trend ascendent. La CEC Bank, vrem să avem oferte atractive, atât pe partea de creditare, unde dorim să fim în top 5 pe credite de retail, cât și pe partea de atragere resurse, unde vrem să rămânem principala destinație pentru economiile românilor.

Am construit în timp, cu multă muncă, baza de clienți care ne permite să atragem resurse în piață și vrem să-i păstrăm aproape. Și pentru asta, considerăm că trebuie să remunerăm în mod corect economiile pe care ni le încredințează.