Update articol:
Daniel Dăianu, membru în CA al BNR, la Antena 3:

„Ca să ajungem cu ROBOR jos sau foarte jos ar trebui să reducem copios deficitele”

Pentru ca inflația să coboare sub 2% ar trebui să nu mai avem deficite bugetare, să nu mai avem deficite externe, a spus  economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, la Antena 3.

Domnia sa a explicat: „Putem discuta la tablă, dar în realitate România a terminat 2018 cu un deficit de cont curent de 4% și ne putem duce către 4,5% în 2019. Problema este cum îl finanțezi. Nu poți să ceri Băncii Centrale să aducă ratele la un nivel scos din pălărie. Ca să ajungem cu ROBOR jos sau foarte jos ar trebui să reducem copios deficitele”.

Potrivit lui Daniel Dăianu, este o reflecție a politicilor bugetare raportate la politicile monetare: ”Creșterea economică este o condiție necesară pentru o țară care vine din urmă. Procesul presupune și o distribuție a veniturilor care să anime societatea. Noi o spunem și în cam toate documentele elaborate de BNR, ai nevoie de creștere sustenabilă, protejarea echilibrelor macro. România a avut sistematic deficit, intern și extern. Poți să ai deficite, dar trebuie să fie ușor finanțabile și este esențial ca banii care sunt împrumutați să fie folosiți chibzuit, să meargă în investiții, aceasta este rețeta de succes peste tot în lume, indiferent de culoarea celor care au guvernat. Trebuie să iubim stabilitatea financiară. O țară care nu are stabilitate financiară, nu are stabilitate economică. Unde nu este stabilitate economică, sunt tensiuni sociale, care duc la tensiuni politice

ROBOR este un indicator. Nu este un singur ROBOR, avem și un indicator al ratei «peste noapte», aceste rate indică de fapt condițiile monetare din economie. Avem Consiliul Concurenței, modul în care apar acești indicatori, cum se formeză, cine măsoară, există și un aspect mai puțin comentat, cotațiile angajează o bancă (…) ROBOR exprimă condiții monetare, acestea depind de mersul inflației, de deficite externe, încrederea în moneda națională și alți factori. Toate trebuie să fie interpretate în calitatea politicii economice. În ședințele Consiliului de Administrație repetăm mereu, trebuie să ai îngemănare între politica bugetară și politica monetară. Trebuie să fie ca doi frați siamezi, să existe o empatie intelectuală între cele două, altfel intră căruța în șanț. De aceea ai nevoie să controlezi deficitele, să nu stimulezi consumul orice ai face. Trebuie să te gândești cât de sustenabilă este o creștere economică”.