de Dan Pălăngean
Orașele Timișoara (locul 53) și Cluj (locul 55) sunt situate la mijloc în topul calității vieții pe 2025 în Europa, care include date pentru 106 orașe întocmit de site-ul numbeo.com. Între ele se intercalează Birmingham iar la mică distanță deasupra lor apar două capitale europene: Berlin (locul 48) și Praga (locul 49). Antwerp (Belgia), Manchester și Lyon sunt plasate pe locurile următoare după Cluj.
Pentru referință, precizăm că trei dintre cele patru mai bine plasate orașe europene în ce privește calitatea vieții sunt localizate în Țările de Jos, Haga (locul 1), Groningen (locul 2), Eindhoven (locul 4), între ele fiind poziționat Luxemburg (desigur, locul 3). Ele sunt urmate de elvețienele Basel și Berna, după care apar din nou orașe olandeze (Utrecht, Rotterdam) iar top 10 este încheiat de Lausanne și Copenhaga.
Criteriile luate în calcul pentru 106 orașe din Europa și 264 orașe la nivel mondial se referă la puterea de cumpărare locală, siguranța cetățenilor, serviciile de sănătate, costul vieții, prețul proprietăților raportat la venituri, traficul rutier, poluarea și condițiile de climă.
Iașiul figurează pe locul 80, adică ceva mai bine decât Budapesta (locul 81) și Paris (locul 83) și nu departe de Roma (locul 75) sau Sofia (locul 79). În fine, Bucureștiul apare semnificativ mai jos, de-abia pe locul 88 în Europa, tot în compania unor capitale, doar că acestea sunt Londra (locul 86), Moscova (locul 90) și Sarajevo (locul 91).
De fapt, singurele orașe din UE cu o calitate mai scăzută a vieții decât în București potrivit criteriilor numbeo.com ar fi două din Grecia (Salonic, locul 89, și Atena (locul 93) și două din Italia (Milano, locul 92, și lanterna roșie Napoli, locul 102). Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina), Novosibirsk (Rusia) și capitala Albaniei, Tirana, încheie acest clasament.
Pe criterii de clasificare, în ce privește puterea de cumpărare, Bucureștiul (locul 71, index 84,0), se regrupează cu Clujul (locul 69, 84,7) și Timișoara (68, index 85,6), iar între ele se infiltrează capitala Estoniei, Talinn (70, respectiv 84,3). Pentru referință, ar fi de reținut pozițiile mai bune deținute de Varșovia (54, index 98,0 dar mai jos decât Cracovia, loc 47, Gdansk 52 și Poznan 53). Zagreb, Sofia și Praga sunt concentrate în intervalul 55 – 57, peste Torino (locul 58).
Situația nu este chiar atât de problematică, dacă ne uităm la pozițiile ocupate de mai multe capitale aflate chiar mai jos decât cea a României, Bratislava (73, index 83,1), Riga (76, index 79,7), Budapesta (77, index 79,2) dar mai sus decât Iași (locul 80, index 71,5).
Pentru referință, menționăm că, la vârful puterii de cumpărare apare Luxemburg (index 186,7), urmat de cinci orașe elvețiene: Basel (182,4), Berna (168,3), Geneva (167,4), Zurich (166,7) și Lausanne (161,6). Perechile olandeze Groningen (153,3) – Haga (151,6) și germane Nuremberg (144,7) – Frankfurt (143,4) completează top 10 pe partea de putere de cumpărare.
Cele mai favorabile poziții românești sunt ocupate pe segmentul de siguranță publică, unde Clujul apare pe locul 10, Timișoara pe 19 și Bucureștiul pe 31. Segment în care podiumul este format de Haga, Trondheim (Norvegia) și Munchen. În subsol apar, oarecum suprinzător, Londra (locul 99) și Paris (104) iar Birmingham (106) încheie clasamentul.
Din păcate, în ordinea nedorită a celor mai poluate orașe, Bucureștiul urcă pe locul 5, nu departe de Tirana, Skopje (Macedonia de Nord) și Dnipro (Ucraina), fiind a doua cea mai poluată urbe din Uniunea Europeană după Napoli. Situația este mult mai rea decât cea din Iași (locul 28), Timișoara (locul 33) sau Cluj (locul 49), situate totuși în prima jumătate a condițiilor de afectare a populației prin diverse noxe. Cele mai „verzi” orașe sunt Helsinki, Reykyavik și Viena.
Sr mai fi de reținut că Bucureștiul stă foarte slab și la sănătate (locul 92, aproape de Iași, locul 89 și departe de locurile 51, Timișoara, sau 68, Cluj). De puțin sub Bratislava, locul 91, dar ceva mai bine decât Budapesta, locul 97). În ce privește traficul către serviciu, unde poziționarea este negativă, capitala României se află pe locul 7, imediat după Paris și cu un punctaj ceva mai mare decât Dublin sau Budapesta. Adică foarte slab prin raportare la Iași (locul 37), Cluj (locul 63) sau Timișoara (locul 91), aceasta fiind undeva între Helsinki (87) și Amsterdam (94).
Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.
Formula curent utilizată pentru indexul general, scrisă în limbajul de programare Java: index.main = Math.max(0, 100 + purchasingPowerInclRentIndex / 2.5 -(housePriceToIncomeRatio * 1.0) – costOfLivingIndex / 10 + safetyIndex / 2.0 + healthIndex / 2.5 – trafficTimeIndex / 2.0 – pollutionIndex * 2.0 / 3.0 + climateIndex / 3.0);