Deficitul bugetului general consolidat după luna februarie 2022 a fost de circa 9,5 miliarde de lei (-0,72% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Este un rezultat mai bun decât cel din primele două luni ale anului trecut, când minusul de 12,8 miliarde lei a însemnat -1,08% din PIB.

Pe fondul revenirii economice, dar și unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu aproape 28% în termeni nominali, de la circa 53,4 miliarde lei la 68,2 miliarde lei (de la 4,5% la 5,2% dacă se face raportarea la rezultatul economic). Totodată, avansul cheltuielilor publice a fost de 17,6%, de la 66,1 miliarde lei la 77,8 miliarde lei (de la 5,6% la 5,9% din PIB).

La Bugetul de asigurări sociale raportul între sumele colectate și cele plătite a fost de 74% iar încasările la Fondul național de sănătate au fost de 65 de lei la 100 de lei achitați. Echilibrarea lor s-a făcut prin transferuri de la bugetul de stat iar excedentele de la bugetele locale (aproape 4 miliarde lei) și de la instituțiile publice autofinanțate (circa 850 milioane lei) au limitat deficitul bugetului general consolidat.

Din cele circa 14,9 miliarde lei încasați în plus pe primele două luni din 2022 față de aceeași perioadă a anului anterior, peste o treime s-au înregistrat în contul TVA (+5,5 miliarde lei, la o majorare procentuală de 47%). Au mai contat majorările de la alte impozite și taxe (2,66 miliarde lei, +204% !), sume primite de la UE (2 miliarde lei sau +75%), venituri nefiscale (+1,8 miliarde lei, +40%) și contribuții de asigurări (+1,7 miliarde lei, +8,5%).

Prioritate la cheltuieli pentru asistența socială și finanțarea proiectelor cu bani europeni nerambursabili

Avansul cheltuielilor pe primele 2 luni din 2022 de 17,6% în raport cu anul precedent a fost generat în proporție de jumătate de creșterea cu 22,6% a sumelor destinate asistenței sociale. Este efectul cumulat al indexării de 10% a punctului de pensie, al majorării indeminizației sociale minime pentru aceștia de la 800 lei la 1.000 lei și al acordării unui ajutor financiar celor cu venituri lunare sub 1.600 de lei.

Prin contrast, ritmul minim de creștere a fost minim (+1,5%) în cazul cheltuielilor de personal iar puterea de cumpărare a bugetarilor a scăzut masiv pe fondul inflației anuale majorate la 8,53%.  Cheltuielile de capital au scăzut cu 14% dar banii pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă au crescut considerabil (aproape 2 miliarde lei mai mult, adică +65%).

De reținut, ca evoluție îngrijorătoare în contextul majorării dobânzilor la datoria externă pe termen lung spre cota de 6%/an, avansul cheltuielilor în contul creditelor luate de stat, de la 2,63 miliarde lei până la 4,54 miliarde lei (sumă în creștere cu 72% și comparabilă cu alocările pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă).

Autor: Dan Pălăngean