Update articol:

Cât de bine înțeleg companiile din România implicațiile riscurilor climatice asupra viitorului lor (INNOVA Project Consulting)

*Studiu: Nici una din 15 companii românești analizate nu a abordat riscurile climatice din perspectiva modelului său de afaceri

“Cu siguranță tema cea mai importantă la nivel european a anului 2020 în ceea ce privește sustenabilitatea a fost cea privind necesitatea standardizării raportării non-financiare, ca parte a eforturilor Comisiei de a eficientiza implementarea Directivei privind Raportarea Non-financiară și de a fundamenta viitoarele modificări ale acestui act normativ”, declară doamna Mihaela Croitoru Founder&Managing Partner la INNOVA Project Consulting. Se așteaptă ca o propunere de modificare să fie prezentată la începutul anului 2021 cu scopul de îmbunătăți calitatea, coerența și fiabilitatea acestor raportări, a precizat aceasta, iar o primă versiune a unui standard european, ar putea fi disponibilă în iunie 2022, dacă noul text al directivei va include o propunere de realizare a unui astfel de standard.

Propunerea va avea la bază concluziile analizei Comisiei Europene pentru implementarea Directivei privind Raportarea Non-financiară, care a stabilit că aceste raportări nu permit părților interesate ale companiilor să înțeleagă modul în care aspectele nefinanciare influențează valoarea și performanța companiilor și nici modul în care acestea influențează societatea și mediul.

Analizele Comisiei au fost completate de o serie de cercetări, care au avut loc atât în anul 2019, cât și anul acesta, privind gradul de implementare a prevederilor directivei la nivel european, cu precădere a dezvăluirilor de mediu și a celor climatice, unele dintre aspectele cele mai importante pentru Europa din perspectiva obiectivelor Pactului Ecologic European și ale Agendei privind Finanțarea Durabilă.

În anul 2020, raportările non-financiare și anuale a 303 companii din Europa de Sud, Centrală și de Est din sectoare precum energetic, financiar, de alimentație, de infrastructură, de prelucrare a resurselor și de transport, au fost analizate în cadrul unui proces de cercetare realizat de compania Frank Bold și Alianța pentru Transparența Corporativă pentru a identifica cât de bine companiile înțeleg și răspund riscurilor și oportunităților privind schimbările climatice. “Așa cum am menționat în repetate rînduri, având în vedere ambițiosul obiectiv european de tranziție către o economie cu emisii scăzute de carbon, prin direcționarea fluxurilor de finanțare către investițiile sustenabile, realizarea acestuia ar fi imposibilă în absența unei raportări transparente și corecte din partea celor mai relevante companii, declară domnul Gaetano Casale, Founder&Managing Partner al INNOVA Project Consulting.

Principalele rezultate ale cercetării sunt că “doar aproximativ 30% dintre companiile analizate furnizează informații suficient de detaliate cu privire la politicile și riscurile lor climatice,  23,1% nu raportează nicio politică relevantă, 46,2% nu descriu rezultatele politicilor lor și 42,2% nu explică riscurile principale. Restul companiilor furnizează acest tip de informații într-o manieră generică care nu oferă utilizatorilor de rapoarte informații utile pentru luarea deciziilor”.

Companiile analizate provin din Italia, Spania și Grecia – cca. 50% din companiile din aceste tări raportând informații utile -, Polonia, Croația, România, Republica Cehă și Slovacia – informațiile utile fiind furnizate de 20% din companii -, Bulgaria, Slovenia și Ungaria – o singura companie incluzînd în raportarea sa informații cuprinzătoare și suficiente. Cât privește cele 15 companii analizate din România, doar 3 dintre acestea au inclus în raportări informații despre politicile și rezultatele lor climatice, 5 au comunicat un obiectiv climatic și doar una a raportat despre riscurile sale legate de climă. Nici una dintre companiile românești nu a abordat riscurile climatice din perspectiva modelului său de afaceri. Acest lucru sugerează că, deși numărul companiilor din România care publică informații nefinanciare este in creștere, prea puține dintre acestea înțeleg importanța stabilirii unor obiective și politici privind sustenabilitatea în general, și cu precădere pe cele privind clima. De aceea din raportătile publicate în anul 2020, nu reiese în mod evident că există o înțelere clară a implicațiilor riscurilor climatice asupra viitorului companiilor și nici dorința lor de a fi suficient de transparente pe această temă.  De altfel, niciunul dintre Statele Membre nu stă excelent la capitolul raportării informațiilor nefinanciare, chiar dacă Spania se diferențiează în mod clar de restul statelor, așa cum arată rezultatele acestei cercetări, sublinind încă odată necesitatea revizuirii Directivei privind raportarea non-financiară.

Unul dintre aspectele deficitare ale textului actual al directivei se referă la lipsa unor îndrumări clare în ceea ce privește informațiile și detaliile care ar trebui incluse în aceste raportări pentru fiecare aspect non-financiar, lucru care a facilitat apariția unei fragmentări a informațiilor raportate, nefiind posibilă obținerea unor priviri de ansamblu nici pe sectoare de activitate și nici la nivel de țară. Acest aspect a avut un impact semnificativ la nivelul țării noastre, unde transparența companiilor încă se consolidează ca practică. Chiar dacă directiva include recomandări ca în realizarea acestor raportări, companiile să se bazeze pe standarde și cadre internaționale de raportare, iar de la an la an numărul companiilor care s-au raportat la unele dintre acestea a crescut în România, tot nu s-a ajuns la un rezultat satisfăcător nici după trei ani de implementare. Varietatea problemelor de mediu, sociale și de personal cu care se confruntă companiile au grade de relevanță diferită, iar acest lucru prezintă impact asupra obiectivelor pe care fiecare compania și le-a stabilit și asupra indicatorilor de performanță aferenți. Însă pentru a putea înțelege acest nivel de relevanță și pentru a putea compara performanța unor companii similare, toate raportările nefinanciare ar trebui să includă detalii privind abordarea materialității, abordarea de management a fiecărui aspect material, precum și același set de indicatori de performanță.

„Din păcate, numărul companiilor care implementează procese de materialitate privind stabilirea informațiilor nefinanciare care trebuie incluse în raportări este încă mic. Este nevoie de eforturi suplimentare din partea tuturor actorilor implicați în procesul de raportare nefinanciară din țara noastră, care prin diferite acțiuni să crească nivelul de conștientizare asupra importanței publicării acestor informații la un nivel de calitate si relevanță cât mai mare”, menționează doamna Mihaela Croitoru. Din acest motiv inițiativele implementate de ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, de a premia cele mai bune rapoarte de sustenabilitate de pe piața de capital din România, și respectiv și inițiativa Bursei de Valori București – BVB de a promova importanța ratingurilor de ESG, alături de eforturile tuturor companiilor care incearcă să își îmbunătățească de la an la an acest raportări, reprezință pași importanți în acest sens.

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (20/01/2021)

Convocare AGAO pentru data de 24.02.2021-varianta in limba engleza

UZTEL S.A. (UZT) (20/01/2021)

Calendar financiar 2021

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (20/01/2021)

Convocare AGAO pentru data de 24.02.2021

VES SA (VESY) (20/01/2021)

Majorare capital social - Certificat de Inregistrare - ASF