Guvernele se împrumută într-un ritm record de pe pieţele de obligaţiuni sindicalizate, pe măsură ce cheltuielile publice cresc vertiginos, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Datele analizate de Bloomberg arată că, de la începutul anului şi până în prezent, emitenţii suverani au vândut obligaţiuni în valoare de 504 miliarde de dolari. Este vorba de o sumă mai mare decât în prima jumătate a anului 2020, când ţările se împrumutau pentru a-şi sprijini economiile în timpul carantinei cauzate de Covid-19.
Deficitele bugetare au crescut constant după criza financiară globală. Acestea au atins un vârf în timpul pandemiei, când dobânzile au fost reduse la minime istorice, şi în prezent cresc din nou, pe măsură ce guvernele majorează cheltuielile pentru apărare şi încearcă să protejeze gospodăriile de şocurile de preţuri provocate de războiul din Iran. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea dobânzilor pun noi presiuni la adresa finanţării.
“Principalul motor al ofertei este pur şi simplu creşterea cheltuielilor publice şi, prin urmare, nevoile de finanţare mai mari”, a declarat Jens Peter Sorensen, analist şef la Danske Bank AS, menţionând cheltuielile mai mari pentru apărare, infrastructură şi tranziţia la energia curată.
Germania şi alte ţări cheltuie sute de miliarde de euro pentru arme şi muniţii, iar Uniunea Europeană şi-a relaxat regulile pentru a permite cheltuieli suplimentare pentru iniţiative de apărare şi energie care reduc consumul de combustibili fosili.
Sumele strânse din sindicalizări sunt depăşite de cele vândute la licitaţiile obişnuite de obligaţiuni guvernamentale, unul dintre motive fiind şi acela că Trezoreria SUA le foloseşte doar pe acestea din urmă pentru a emite obligaţiuni. Dar angajarea băncilor pentru operaţiuni sindicalizate este populară în alte părţi, în special în Europa. Aceasta poate fi o opţiune mai puţin riscantă atunci când pieţele sunt volatile şi oferă organismelor care gestionează datoriile un control mai mare asupra momentului în care să vândă.
În opt din ultimii 10 ani, Italia a fost lider la împrumuturile de tip sindicalizat. Situaţia se repetă şi în acest an, după ce Italia a strâns deja aproape 70 de miliarde de euro (81 de miliarde de dolari) în primele şase luni, conform datelor Bloomberg.
Germania, care a rescris regulile fiscale pentru a investi în apărare şi infrastructură, a strâns până acum 14 miliarde de euro din trei sindicalizări în acest an, în timp ce Marea Britanie, Belgia şi Serbia au încheiat cele mai mari tranzacţii sindicalizate din istoria lor. Australia şi Mexicul se numără şi ele printre primii 10 emitenţi din acest an.
Cererea rămâne puternică, în special pentru maturităţi mai scurte, iar guvernele profită de ocazie pentru a naviga printr-un calendar încărcat de refinanţare şi a finanţa cheltuieli mai mari, în pofida unei traiectorii incerte privind dobânzile, a declarat Johnathan Owen, manager de portofoliu la TwentyFour Asset Management.
“Ei folosesc această fereastră de oportunitate cât timp pieţele sunt sănătoase şi dispuse”, a adăugat Johnathan Owen.
Ritmul emisiunilor pentru restul anului ar putea depinde de ceea ce fac băncile centrale cu dobânzile. Sindicalizările din Belgia, Spania, Austria şi Portugalia din luna mai au fost “mai devreme decât se anticipase”, au informat analiştii ING.
Alte state se grăbesc să o ia înaintea vacanţei de vară. Grecia urmează să intre pe piaţă miercuri, după ce a angajat bănci pentru o redeschidere a obligaţiunilor scadente în 2036. Este probabil să i se alăture Suedia, care a emis un mandat de vânzare de euroobligaţiuni pe trei ani.
“Există încă multe state din zona euro care vor accesa pieţele de obligaţiuni în a doua jumătate a anului”, a declarat Harvey Bradley, analist la Insight Investment.