• Maria Denisa Neguț: “În 2014, am dat declarație la DIICOT Vâlcea și, de atunci, nu s-a întâmplat nimic”

• Proces pentru eliminarea prevederii care permite brokerilor să acceseze acțiunile din Depozitar

Păgubiții rămași fără acțiuni, în urma scandalului Harinvest Râmnicu Vâlcea, izbucnit în noiembrie 2013, așteaptă încă pedepsirea vinovaților, însă dosarul penal de la DIICOT nu a ajuns încă în instanță.

Acum cinci ani, brokerul din Râmnicu Vâlcea a ratat decontarea unei tranzacţii, după care a ieşit la iveală că, timp de un an, “Harinvest” recursese la vânzări forţate (sell out), operaţiuni considerate excepţionale, pentru acoperirea unor pierderi în tranzacţii cu produse structurate.

Așa s-au trezit fără acțiuni și bani în conturi numeroși investitori, dar și persoane care nu au avut niciodată vreo legătură cu vreun broker.

Maria Denisa Neguț ne-a spus povestea tatălui său, care a rămas fără un milion de acțiuni Fondul Proprietatea, primite ca despăgubire, deși, niciodată, nu călcase pragul vreunei case de brokeraj.

Aceasta ne-a spus: “Tata avea 1.023.471 acțiuni la Fondul Proprietatea, primite ca despăgubire pentru un imobil naționalizat. A luat dividende pentru anii 2011 și 2012. La sfârșitul lui mai 2014, a sunat la FP pentru a se interesa de dividendele pentru 2013. A avut un șoc să afle că nu mai are nicio acțiune.

Imediat, tata s-a dus la Depozitarul Central, unde a aflat că, într-adevăr, nu mai avea nicio acțiune FP și că acestea fuseseră trase din Depozitar de firma Harinvest din Râmnicu Vâlcea. Ulterior, am aflat că ele fuseseră trase la data de 9 mai 2013.

Până atunci, nu auzisem de Harinvest Râmnicu Vâlcea. Mi-am amintit, apoi, că am văzut o știre la televizor despre acest caz, dar nu am băgat-o în seamă. Și dacă am fi vrut să vindem acțiunile, am fi apelat la un broker din București, nu am fi mers tocmai la Vâlcea.

Rămas fără acțiuni, tata a sesizat DNA, DIICOT central, a dat declarații și la Poliția Sector 2, de care aparține Depozitarul. Răspunsul de la DNA a fost că nu e de competența lor, iar de la DIICOT am fost direcționați către DIICOT Vâlcea. Acolo am fost chemați la declarații, abia după câteva luni.

Șocul că au dispărut acțiunile a fost cu atât mai mare cu cât noi nu am avut niciodată contract cu vreun SSIF“.

Doamna Neguț bănuiește că cei de la Harinvest au intrat în posesia datelor tatălui său, prin intermediul unui verișor, care, atunci când și-a vândut propriile acțiuni, a prezentat acte unde erau trecute și datele tatălui său.

“Noi suntem printre puținele cazuri unde nu există niciun contract cu vreun SSIF“, ne-a precizat Maria Denisa Neguț, adăugând: “În 2014, am dat declarație la DIICOT Vâlcea și, de atunci, nu s-a întâmplat nimic.

În caz sunt urmărite penal două angajate Harinvest – Maria Voinea și Maria Florica Boghițoi. Atât.

La scurt timp după ce a aflat că i-au fost furate acțiunile, tatăl meu a murit, iar eu și fiul meu am moștenit acțiunile furate. Ne-am constituit parte civilă în dosarul penal“.

În 2016, Maria Denisa Neguț a dat în judecată Depozitarul Central și Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru că a considerat că, neavând vreun raport juridic cu Harinvest, iar acțiunile erau la Depozitar, aceste două instituții se fac vinovate de permiterea furtului. Potrivit păgubitei, din răspunsurile lor, concluzia care se desprinde este că vinovată este firma Harinvest, prin reprezentanții ei. Procesul respectiv a fost pierdut pe fond și se află în fază de apel.

Între timp însă, Maria Denisa Neguț a inițiat un alt proces contra celor două instituții.

Avocatul său, angajat după pronunțarea hotărârii instanței de fond în primul dosar, Cristian Duțescu, ne-a explicat: “Am inițiat, în luna iunie 2018, un nou proces contra ASF și Depozitarul Central, în care solicităm anularea Articolului 9, din Titlul 4 al Codului Depozitarului, text legal ce permite oricărui agent SSIF să acceseze platforma informatică a Depozitarului, Secțiunea I, și să transfere acțiuni din contul individual al proprietarului în contul global al SSIF, fără să existe niciun control din partea Depozitarului. În aceste condiții, avem mare noroc că avem brokeri cinstiți în România. Doar în baza unui CNP, ei pot să efectueze orice transfer din contul individual al unei persoane în contul SSIF-ului, chiar dacă nu există niciun contract între persoana respectivă și firma de brokeraj.

În alte țări nu există Secțiunea I. La noi ea se datorează programului de privatizare în masă și despăgubirii cu acțiuni FP, care au născut milioane de acționari, care sunt obligați să își depoziteze acțiunile la Depozitarul Central.

Încercăm să obținem nulitatea absolută a acestui articol din Codul Depozitarului, fără de care, din păcate, nu era posibil furtul.

Am solicitat suspendarea judecării apelului în primul proces, până la judecarea acestui nou dosar“.

Articolul atacat al Codului Depozitarului este următorul: “Art. 9 (1) In vederea tranzactionarii instrumentelor financiare evidentiate in Sectiunea 1, Participantul la sistemul de compensare-decontare si registru va transfera instrumentele financiare in conturile individuale ale clientilor sau intr-un cont global, deschis in Sectiunea 2 a Registrului, numai daca instrumentele financiare sunt disponibile in Sectiunea 1. (2) In cazul conturilor individuale, transferul va fi finalizat cu succes numai daca cele doua conturi (din Sectiunea 1 si Sectiunea 2) au acelasi identificator unic“.

Avocatul spune că a ajuns în instanță, pentru că, la sesizarea făcută la ASF, instituția a răspuns că nu intervine, fiind vorba despre normele interne ale Depozitarului, deși pentru a intra în vigoare, a fost necesară aprobarea ASF. Cristian Duțescu a mai precizat că Depozitarul nu a răspuns plângerii prealabile referitoare la revocarea articolului atacat.

Păgubita ne-a declarat că nu s-a adresat Fondului de Compensare a Investitorilor, la sfatul avocatului pe care îl avea inițial: “Nu ne-am adresat Fondului de Compensare a Investitorilor pentru că, la data respectivă, Fondul putea fi accesat doar de cei care aveau contract cu SSIF-uri. Ulterior, legea s-a modificat special pentru cazul Harinvest.

De asemenea, având procesele în instanță contra ASF și Depozitarului, avocatul pe care îl aveam atunci a considerat să nu accesăm Fondul, oricum compensarea de 20.000 de euro fiind infimă comparativ cu paguba“.

În 2015, Fondul de Compensare a aprobat plăţi de 4,25 milioane de lei pentru 102 persoane fizice şi 101 mii lei pentru două persoane juridice păgubite la Harinvest, cu câte maxim 20.000 de euro/persoană.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a închis societatea Harinvest, în decembrie 2013, și a dat sancțiuni pe bandă la societățile implicate în scandal: Depozitarul Central, BCR și SSIF Broker – contrapărți pentru Harinvest la vânzările forțate. Totodată, ASF a sesizat organele de cercetare competente, după ce a constatat acţiuni de manipulare a pieţei de capital.