Update articol:
ÎN CIUDA CRITICILOR UE ȘI ALE SUA

China vrea să-şi extindă legăturile comerciale cu ţările din Europa Centrală şi de Est

Fotografie de familie format 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză Fotografie de familie format 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză

China s-a angajat, vineri, să majoreze comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est (CEE) şi să acorde mai mult sprijin financiar pentru proiectele majore de infrastructură transfrontaliere, în vederea promovării cooperării regionale, transmite Reuters.

Europa Centrală şi de Est este o componentă esenţială a proiectului chinez vizând „un nou drum al mătăsii”, susține Reuters. Acest proiect faraonic lansat de Beijing în 2013 prevede investiţii de peste 1.000 de miliarde dolari în infrastructurile rutiere, feroviare şi maritime pentru a facilita exporturile chineze.

„Sperăm că o cooperare cu ţările din Europa Centrală şi de Est va aduce China mai aproape de Uniunea Europeană”, a afirmat vineri premierul chinez Li Keqiang la Dubrovnik, unde are loc cel de al 8-lea summit „16+1”.

Ceremonia de semnare a Acordurilor bilaterale privind cooperarea între țările din Europa și de Est, Centrală și Republica Populară Chineză (guv.ro)
Ceremonia de semnare a Acordurilor bilaterale privind cooperarea între țările din Europa și de Est, Centrală și Republica Populară Chineză (guv.ro)

Companiile chineze sunt active în Balcani de câţiva ani, ajutând la construcţia unor proiecte de infrastructură. 

Li Keqiang a sosit miercuri în Croaţia, unde s-a întâlnit cu oficiali din 16 state europene: 11 state membre UE şi cinci din Balcanii de Vest, care speră să adere la blocul comunitar.

Pentru prima dată, anul acesta s-a alăturat summit-ului „16+1” şi Grecia, unde gigantul chinez COSCO deţine o participaţie majoritară în portul Pireu. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că este important pentru regiune să lase în urmă crizele şi conflictele recente şi să coopereze, atât pe plan regional, cât şi pe plan global. 

Ţările europene s-au angajat să furnizeze firmelor străine care fac afaceri în regiune condiţii de concurenţă echitabile şi un mediu de afaceri corect şi predictibil. De asemenea, ele şi-au luat angajamentul să promoveze cooperarea în infrastructură, agricultură, educaţie, ştiinţe şi tehnologie, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

„China este o ţară care cu siguranţă este competitivă şi intenţionăm să cooperăm şi să respectăm standardele europene. Noi toţi avem nevoie să extindem legăturile comerciale şi să ne conectăm economiile”, a afirmat Li Keqiang.

Platforma „16+1”, necesară investiţiilor Beijingului în Europa Centrală şi de Est, este urmărită cu îngrijorare în Europa Occidentală, care se teme de o încercare a Chinei de a diviza Uniunea Europeană, lucru dezminţit de premierul Li Keqiang. 

Într-un articol publicat în principalele publicaţii din Croaţia înaintea reuniunii, şeful Guvernului chinez a descris summitul în termeni entuziaşti. „Atunci când aducem laolaltă 17 ţări de toate culorile, obţinem ceva mai mult decât un curcubeu. Dacă vom construi un pod între Asia şi Europa vom pune la punct o cooperare frumoasă în viitor”, susţine Li Keqiang.

China a anunţat deja o linie de credit de 10 miliarde de dolari şi un fond de investiţii de trei miliarde dolari pentru cele 16 state din Europa Centrală şi de Est ai căror reprezentanţi s-au întâlnit vineri cu Li Keqiang. Totuşi, până acum, bilanţul este unul mixt. Anumite proiecte sunt în curs de construcţie, însă investiţiile promise au fost amânate sau chiar anulate. De exemplu, construcţia unei căi ferate de mare viteză între Belgrad şi Budapesta tocmai a început în Serbia, la cinci ani de la anunţarea proiectului.

Premierul Viorica Dăncilă, la Summit-ul șefilor de guvern ai formatului cooperării 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză

Fotografie de familie format 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză (guv.ro)
Fotografie de familie format 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză (guv.ro)

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat ieri, la Summit-ul șefilor de guvern ai formatului cooperării 16+1 / Europa Centrală și de Est – R. P. Chineză și la  Forumul Economic și Comercial de la Dubrovnik, în Republica Croația,

Cu prilejul intervenţiei în cadrul ședinţei plenare, Viorica Dăncilă  a salutat lansarea Mecanismului de Coordonare al Întreprinderilor Mici și Mijlocii în formatul de cooperare 16+1, găzduit de Republica Croația, precum și Inițiativa de cooperare pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul Acordului de Asociere Interbancară China – Europa Centrală și de Est.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a arătat că între prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene se regăsesc subiecte de interes comun pentru statele participante la cooperarea în format 16+1, precum regiunea Balcanilor de Vest sau promovarea interconectivității și a incluziunii. Totodată, a subliniat interesul României pentru creșterea prezenței investiționale europene în proiectele formatului de cooperare 16+1, inclusiv cu sprijinul instituțiilor financiare europene, având în vedere oportunitățile create de Strategia de Conectivitate Europa-Asia, Platforma de Conectivitate UE-China și Programul TEN-T (Rețeaua Transeuropeană de Transport).

În context, șeful executivului român a subliniat importanța transporturilor feroviare și maritime în dezvoltarea economică a zonei central și est-europene, pentru echilibrarea schimburilor comerciale cu R. P. Chineză, și creșterea fluxurilor inter-umane, îndeosebi de turism și afaceri.

În cadrul intervenției, prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat organizarea de către România, a celei de-a șaptea reuniuni ministeriale a Dialogului pe teme de educație, în formatul 16+1 (17 mai 2019, Timișoara) și a celei de-a șasea reuniuni a Consorțiului instituțiilor de învățământ superior din formatul 16+1 (17-18 mai 2019, Timișoara).  Nu în ultimul rând, șeful executivului a salutat primirea Republicii Elene ca membru al formatului de cooperare China-Europa Centrală și de Est, arătând că țara noastră a susținut includerea Greciei în acest format, potrivit informațiilor transmise de Guvern.

La Forumul Economic și Comercial de la Dubrovnik, alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă, au participat viceprim-ministrul Viorel Ștefan, coordonatorul Comitetului interministerial pentru proiectele de cooperare economică cu R.P. Chineză, și ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea.

Întrevederea viceprim-ministrului Viorel Ştefan cu reprezentanții Bank of China Limited (guv.ro)
Întrevederea viceprim-ministrului Viorel Ştefan cu reprezentanții Bank of China Limited
(guv.ro)

Forumul Economic și Comercial din acest an a reunit peste 900 de reprezentanți din statele participante la formatul de cooperare 16+1. Din România au fost prezenți operatori economici din domeniile energie, IT&C, petrol, turism, educație, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale și ai unor organizații non-guvernamentale cu profil economic.

Participanții la Forum au avut oportunitatea de a-și prezenta oferta de produse și servicii și de a discuta cu partenerii actuali și potențiali. Au fost prezenți atât producători și furnizori, cât și achizitori, dezvoltatori de produse și investitori.

Totodată, în cadrul Forumului a fost inaugurat și site-ul web al Mecanismului de Coordonare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii în formatul de cooperare 16+1, administrat de Croația.  

  • Dăncilă a afirmat, la întâlnirea cu premierul Chinei, interesul pentru implicarea unor companii chineze în proiecte PPP

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut ieri  o întrevedere bilaterală cu premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang. Potrivit Guvernului, Viorica Dăncilă a oferit informații despre recentele modificări aduse legislației privind parteneriatul public-privat și a afirmat interesul pentru implicarea unor companii chineze în proiecte de tip PPP.

Totodată, premierul Viorica Dăncilă a exprimat interesul pentru deschiderea unui centru de medicină tradițională chineză în România.

Totodată discuțiile dintre cei doi oficiali au vizat exporturile de produse agricole românești către R.P. Chineză, cooperarea în domeniul energetic, Inițiativa Belt and Road. Întrevederea a prilejuit un schimb de vederi privind perspectivele formatului de cooperare 16+1, prilej cu care premierul României a propus ca R. Moldova să devină membru al acestei inițiative.

Oficialii UE  au solicitat relaţii comerciale mai echilibrate cu gigantul asiatic, catalogat în prezent drept un ‘rival sistemic’

Summitul „16+1” din acest an vine la doar trei zile după o întâlnire importantă între premierul chinez şi oficialii UE, care  au solicitat relaţii comerciale mai echilibrate cu gigantul asiatic, catalogat în prezent drept un ‘rival sistemic’. Marţi, la Bruxelles, China a promis că îşi va deschide mai mult economia, conform unei declaraţii comune cu Uniunea, salutată drept un avans de europeni. Într-un document de şapte pagini semnat de Li Keqiang, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Bruxelles-ul şi Beijing-ul s-au angajat să promoveze un comerţ „fondat pe reguli” şi să combată „unilateralimsul şi protecţionismul”.

Unele state europene, precum Franţa şi Germania, sunt din ce în ce mai îngrijorate de proiectul „noului drum al mătăsii”, în special după ce guvernul populist italian a devenit primul membru al G7 care se alătură acestui proiect.

Potrivit cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în 2018, China a fost cel mai mare exportator în UE şi, totodată, a doua destinaţie pentru exporturile de produse europene. Balanţa comercială este înclinată semnificativ în favoarea Chinei care realizează un excedent de 184 miliarde euro. 

Statele europene participante la formatul „16+1” sunt: Albania, Bosnia şi Herțegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia şi Ungaria. 11 dintre statele participante sunt şi membre UE.

România a găzduit, la 26 noiembrie 2013, al doilea Summit 16+1. În pregătirea acestui eveniment, în luna octombrie 2013, la Bucureşti, a fost inaugurat mecanismul de întrunire periodică a coordonatorilor naţionali, și practica documentului final – „Linii directoare” – convenit prin consens.