Acesta a subliniat că raportul investigaţiei referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri şi speculaţii, deşi nu există încă o decizie finală, urmând o etapă foarte importantă, respectiv audierea băncilor şi prezentarea argumentelor acestora.
“Când adoptăm o decizie, o facem publică şi oferim explicaţiile necesare. Raportul investigaţiei referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri şi speculaţii, deşi nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obişnuit, şi nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor şi prezentarea argumentelor acestora, de care vom ţine cont când vom lua decizia finală”, a precizat Chiriţoiu, într-o declaraţie transmisă la solicitarea AGERPRES.
El a subliniat că, deşi foarte important din punct de vedere economic şi al eventualelor sancţiuni, din punct de vedere legal şi procedural acest caz nu este unul neobişnuit.
“ROBOR este esenţial pentru funcţionarea economiei, iar reglementările naţionale privind acest indice au fost îmbunătăţite, inclusiv ca reacţie la controversele apărute în cazuri similare din alte ţări. Investigaţia noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una faţă de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabileşte indicele ROBOR. Independenţa acestor cotaţii este esenţială pentru relevanţa indicatorului şi este prevăzută şi de normele bancare, nu numai de cele de concurenţă”, a adăugat Chiriţoiu.
Acesta a precizat că legislaţia de concurenţă din România este pe deplin armonizată cu cea europeană şi că investigaţii similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene şi în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancţiuni semnificative.
“Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanţiale, având în vedere domeniul şi dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părţile care vor fi nemulţumite de decizia noastră se pot adresa Curţii de Apel Bucureşti şi ulterior Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca în orice altă situaţie similară”, a punctat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că persistă în discursul public neînţelegeri, confuzii privind rolul băncilor şi rolul băncii centrale, modul în care funcţionează, dar şi faţă de indicatori sau indici.
“Persistă în discursul public neînţelegeri, confuzii privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale. (…) Persistă şi confuzii legate de indicatorii sau să spunem indicii care sunt folosiţi în societate.(…) Discuţia asta cu ROBOR-ul iar a apărut şi tulbură societatea românească şi eu cel puţin îmi dau seama cât de periculoasă este toată discuţia asta. Nu pot să intru în foarte multe detalii. (…) Dar am citit raportul, raport greu, 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurgi, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, vreau să spun că am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înţelegere. Se începe chiar bine şi raportul curge, n-ai ce să-i reproşezi ce scrie acolo. Şi începe bine. Se explică că ROBOR-ul este indicele pieţei interbancare, al pieţei monetare”, a precizat Mugur Isărescu.
El a menţionat că înainte se spunea că ROBOR e calculat numai pentru creditele la diverşi debitori, iar acum s-a înţeles faptul că avem cotaţii ferme care trebuie executate, nu cotaţii indicative.
“După ce citeşti aşa 500 de pagini ajungi la acuza principală, repet, spun numai elemente legate de ce e în dezbaterea publică acum, acuza principală că au loc nişte înţelegeri neconcurenţiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale şi, în consecinţă, te întrebi: se uită faptul că este indicele pieţei monetare? Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem: am majorat dobânda. Păi şi ce dacă am majora-o dacă aia nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară, pentru că banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a explicat guvernatorul BNR.
| Știri BVB