de Dan Pălăngean

Prognoza de iarnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) a majorat valorile anticipate pentru creșterea PIB în anul 2022 de la 4,6% la 4,9% și circa 31 miliarde lei mai mult în termeni nominali (de la 1.396,2 miliarde lei la 1.427,3 miliarde lei). În schimb, discutabil, proiecția rezultatelor economice pe 2023-2026 a fost păstrată întocmai ca la prognoza precedentă.

Toate valorile nominale pentru intervalul 2023 – 2025 au fost majorate cu sumele necesare pentru a păstra datele anunțate în toamnă pe același calapod. Concret, singura diferență majoră a apărut ca urmare a majorării peste așteptări a inflației, implicit a deflatorului PIB, de la 13% la 14,5%, adică 1,5 puncte procentuale.

Astfel, eterna depășire a inflației medii anuale de către deflator s-a repetat la fel ca în toți anii din urmă, ceea ce confirmă o situație evidentă: inflația industrială semnificativ mai mare decât IPC se va traduce în ajustarea mai pronunțată a valorilor nominale ale PIB. Cu toate acestea, deși a corectat situația pentru anul 2023, CNSP iar a previzionat din nou un deflator situat sub IPC pentru 2024.

Chiar și așa, ar fi de observat că valorile deja anunțate ale deflatorilor pentru primele trei trimestre din 2022 lasă puține speranțe într-o medie ponderată de 14,5% pe întregul an. Pentru conformitate, reamintim valorile din comunicatele INS, varianta provizorie 2: 12,8% pe T1, 16,3% pe T2 și 16,5% pe T3. Chiar și la o pondere a T4 de circa 30% în PIB-ul pe anul trecut, calculele arată un „necesar” de circa 13% creștere a prețurilor din economie pe ultimul sfert din 2022 pentru ca ajustarea rezultatului nominal deja anunțat să conducă la o creștere reală de 4,9%.

Înrăutățire semnificativă a deficitului de cont curent

Datele publicate de CNSP atestă o înrăutățire a proiecției deficitului de cont curent pentru anul 2022, de la -8,8% la -9,4% din PIB. Simultan cu aceeași coincidență de la avansul PIB, adică păstrarea neschimbată a procentajelor până în 2026, chiar dacă valoarea PIB a fost modificată substanțial. Pentru reflecție, menționăm că în urmă cu un an, prognoza CNSP vedea un deficit de cont curent pe anul 2022 de doar 7% din PIB ( atenție, cu 2,4 puncte procentuale mai redus decât acum).

În fine, ar fi de remarcat (ne)modificarea prognozei privind prețurile de consum, cu observația că datele CNSP sunt ceva mai pesimiste decât cele ale BNR pentru finalul anului 2023 (8% în loc de 7,2%, după ajustarea anunțată cu circa patru puncte procentuale a estimării băncii centrale) dar vin cu o misterioasă majorare a mediei pe întregul an (de la 9,6% în toamnă la 10,8% curent). Interesant, valorile pentru 2024, 2025 și 2026 au rămas aceleași.

Una peste alta, prognoza de iarnă arată mai mult ca un soi de rectificare a posteriori a prognozei de toamnă. Ceea ce, desigur, trebuia făcut pentru a pune datele în acord cu realitatea. Singura problemă care ar putea apare, dincolo de caracterul formal, este că bugetul pe anul în curs a fost construit tocmai pe baza fostei prognoze, cu șanse de a ieși la fel de fiabil.