În 2022, aproximativ 23.400 de companii au intrat în faliment în Marea Britanie, ceea ce a făcut ca insolvențele să atingă cel mai înalt nivel de la criza financiară globală din 2009, potrivit Coface.

Creșterea rapidă a numărului insolvențelor a venit după 2 ani în care s-au raportat niveluri scăzute ale acestora. Creșterea a fost centralizată în jurul companiilor mai mici și a fost determinată în principal de lichidările voluntare ale creditorilor. Insolvențele companiilor mai mari au fost însă sub nivelul din 2019.

Cifrele din trimestrul I 2023 arată că insolvențele vor continua să crească, dar fără a fi concentrate în jurul companiilor mici și mijlocii. În 2023, falimentele ar trebui să aibă un impact mai mare asupra locurilor de muncă, precum și asupra pasivelor.

• Înainte de 2020: o lume pre-pandemică cu puține insolvențe

În anii care au precedat pandemiei, insolvențele corporative au fost în general relativ stabile, aproximativ 16.500 de companii intrând în insolvență anual între 2015 și 2019. Între timp, rata de lichidare a scăzut și mai mult în acești ani (de la 47 la 42 de insolvențe la 10.000 de companii active) ceea ce arată că insolvențele s-au menținut la un nivel scăzut în 2019. Acestea au scăzut de la o rată de aproximativ 250 de insolvențe la 10.000 de companii active în perioada 1992-93, la aproximativ 40 la 10.000 de companii active.

Această scădere a ratei de lichidare s-a datorat în mare parte scăderii ratelor dobânzilor din ultimii treizeci de ani. Dar a fost determinată și de o situație macroeconomică mai bună în perioada pre-pandemică comparativ cu 1992-93, precum și de unele fundamente mai puternice. Marjele de profit net ale companiilor listate au fost de aproximativ 4,3% în 1992-93 și de 7,6% în 2017-19.

2020-2021: Perioada sprijinului guvernamental

Anul 2020 a fost un an al transformării, marcat de introducerea măsurilor guvernamentale de sprijinire a companiilor în perioadele de carantină, modificând complet dinamica insolvențelor. Aceste scheme de ajutor, cum ar fi schemele de concediu, împrumuturile de sprijin Covid, precum și suspendarea regulilor legale de tranzacționare și un moratoriu care restricționa petițiile de lichidare, au determinat scăderea dramatică a numărului de insolvențe corporative în 2020 (-28%) tendința păstrându-se și în prima jumătate a anului 2021.

Pe măsură ce aceste scheme au fost eliminate treptat și împrumuturile de sprijin au trebuit să fie rambursate odată cu încheierea moratoriilor, insolvențele corporative au început să evolueze atipic. După încheierea suspendării regulilor legale de comerț la 1 iulie 2021, numărul lichidărilor voluntare ale creditorilor a început să crească rapid. Lichidările obligatorii au înregistrat o creștere și mai mare după încetarea moratoriului în februarie 2022. Aceste insolvențe au fost, în general, cu aproximativ 50% mai frecvente în lunile imediat următoare și au fost de aproape 3 ori mai mari după șase luni.

Insolvențele au crescut cu 11% în 2021 și cu încă 57% în 2022, ceea ce înseamnă că au depășit nivelul pre-pandemic din 2019 cu 26%, cel mai ridicat prag din 2009. Este important de subliniat că, în timp ce 73% dintre insolvențe se înregistrau în companiile mici în 2019, această pondere a crescut la 81% în 2022. Excluzând societățile micro, insolvențele au rămas de fapt cu 9% mai mici în 2022 decât în 2019. Deci, în timp ce numărul companiilor care intrat în insolvență a crescut, impactul acestui lucru, cum ar fi pierderea locurilor de muncă sau pasivele afectate, a fost limitat.

2023 și mai departe: un peisaj cunoscut dar problematic

Companiile britanice se află acum într-un mediu fără măsuri de sprijin, în care insolvențele sunt din nou determinate de lichiditatea, profitabilitatea și capacitatea acestora de a-și îndeplini obligațiile financiare, o situație familiară, dar nu neapărat ușoară.

Multe companii au acumulat datorii semnificative în timpul carantinei, iar aceaste datorii trebuie rambursate sau reportate în următorii câțiva ani. Costurile operaționale sunt, de asemenea, ridicate, prețurile la energie și a altor mărfuri, precum și salariile fiind mai mari. În plus, consumatorii sunt lipsiți de numerar, venitul lor real disponibil scăzând pentru al doilea an consecutiv în 2023.

Această evoluție vine într-un moment în care perioada dobânzilor scăzute care ajutau multe companii să prospere se încheie. Rata dobânzii variabilă pentru corporațiile private nefinanciare a crescut de la 3,1% în medie în 2019 la 6,0% în primul trimestru al anului 2023. Perspectivele pentru mediul ratei dobânzii s-au deteriorat de la prăbușirea Băncii Silicon Valley în martie 2023. Băncile înăspreau deja condițiile de creditare pentru corporații înainte de prăbușire și se așteaptă ca tendința să se păstreze în lunile următoare. Acest lucru ar putea declanșa o spirală în care creșterea numărului de insolvențe ar conduce la împrumuturi bancare restrictive care, la rândul lor, ar afecta viabilitatea companiilor, determinând astfel apariția de noi insolvențe.

Ce sectoare sunt mai afectate de evoluțiile actuale?

Insolvențele din sectoare precum farma și chimice se aflau în 2022 la nivelul înregistrat în 2019.

În contrast, sectorul agroalimentar a fost afectat de creșterea costurilor și de problemele cu lanțurile de aprovizionare: aproape 300 de companii au intrat în insolvență în 2022, o creștere de 83% față de 2019, iar insolvențele au crescut cu +50% în T1 2023 față de T1 2022.

Industriile mai grele, cum ar fi sectorul auto, transporturi, energie și construcții, au înregistrat, de asemenea, creșteri mari ale insolvențelor corporative, construcțiile fiind sectorul în care cele mai multe companii au intrat în insolvență în 2022 – aproximativ 5.200 de companii, o creștere de 34% față de 2019.

Privind în viitor, companiile din sectoare precum ospitalitatea, comerțul cu amănuntul și construcțiile se află în risc de insolvență moderat până la sever, mai frecvent decât media. Aproape o cincime dintre companiile din sectorul ospitalității indică acest lucru, fiind extrem de vulnerabile la creșterea salariilor și a prețurilor la energie, precum și la schimbarea obiceiurilor consumatorilor.

Analizând petițiile de lichidare depuse și notificările privind intențiile făcute la nivel de sector, se observă o creștere suplimentară a numărului de insolvențe în majoritatea sectoarelor. Industriile mai grele, cum ar fi metalele, produsele chimice și construcțiile, vor raporta mai multe insolvențe. Acești jucători operează într-un peisaj marcat de scăderea cererii, în timp ce costurile rămân umflate datorită faptului că sunt sectoare consumatoare de energie.