Update articol:
Analiza evoluţiei preţurilor la nivel naţional

Consiliul Concurenţei: Consumatorii români – printre cei mai afectați din Uniunea Europeană de scumpirea carburanților

Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat de la sfârșitul anului 2017 şi până la finele lunii septembrie 2018 cu 8,5%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 11,5 %, a doua ce mai agresivă scumpire după Germania (+11,6%) * Plătim preţuri similare sau mai mari decât europenii la ouă, lactate, aparate de uz caznic, îmbrăcămine şi încălţăminte

Principalii factori care au condus de-a lungul anului 2018 la creșterea prețurilor sunt cei de natură internă, precum majorarea tarifului energiei, creșterea constantă a cererii agregate (generată de creșterea veniturilor disponibile ale populației), dar și presiunile în creștere la nivelul costurilor de producție, potrivit raportului Consiliului Concurenţei. Costul orar al forței de muncă a înregistrat o rată de creştere de 15,6% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior.

Acestor factori interni li s-au adăugat și cei de natură externă, precum creșterea cotațiilor materiilor prime, precum și majorarea prețurilor la bunurile importate. De asemenea, intensificarea măsurilor protecționiste și sancțiunilor impuse de SUA unui producător de aluminiu din Rusia au generat volatilitate pe piața metalelor la nivel global, ce a produs efecte inflaționiste și în România, potrivit Consiliului Concurenţei. Un alt impact substanțial a fost determinat de creșterea cotației internaționale la petrol. Conform datelor Bloomberg, prețul petrolului Brent și-a continuat traiectoria ascendentă (de la 51$ per baril, în septembrie 2017, la aproximativ 75$ la sfârșitul lunii august 2018), pe fondul acordului de limitare a producției (OPEC+), escaladării tensiunilor geopolitice și deteriorării capacității de producție a unor producători importanți (ex: Venezuela și Angola).

Raportul CC explică: “Creșterea cotației internaționale a petrolului s-a suprapus reintroducerii supraaccizei la carburanți pe piața românească în două etape. Ambii factori au determinat o creștere importantă a prețului la motorină și benzină, conform datelor Comisiei Europene. De altfel, consumatorii români sunt printre cei mai afectați din Uniunea Europeană de scumpirea carburanților. Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat de la sfârșitul anului 2017 şi până la finele lunii septembrie 2018 cu 8,5%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 11,5 %, a doua ce mai agresivă scumpire după Germania (+11,6%). În mod similar, România a înregistrat și unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere a preţului și la motorină: 11,1% față de media europeană (10,3%) și cea regională (Bulgaria – 10,4%; Polonia – 8,3% sau Ungaria – 8,6%)”.

În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc peste media europeană și cea regională în ceea ce privește prețurile fără taxe la benzină și motorină, dar sub aceasta în cazul prețurilor de la pompă (cele cu taxe). În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,27 euro în octombrie 2017, în timp ce media europeană era de 1,38 euro, iar în țările vecine, acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,14 (Bulgaria) și 1,17 euro (Ungaria).

 

În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali

O altă explicație pentru creșterea inflației constă în majorarea prețurilor bunurilor industriale, ce s-au transmis ulterior pe lanțul de producție, majorând astfel prețurile finale, mai scrie CC. În luna iunie a anului 2018, prețurile producției industriale totale (piața internă și piața externă) au crescut cu 6,1% față de luna iunie 2017, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Consiliul Concurenţei precizează: “Această creștere derivă atât din creșterea cererii pentru bunurile industriale (comenzile noi industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 17,3% în primele 8 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2017), cât și ca urmare a creșterii prețurilor principalelor materii prime, atât la nivel național, dar și la nivel global.

Pe marile grupe industriale, preţurile producţiei industriale au urcat cu 15,3% în industria energetică, cu 5,6% în industria bunurilor intermediare, cu 2,6% în industria bunurilor de capital, 2,5% în cazul bunurilor de folosință îndelungată și cu 2,3% în industria bunurilor de uz curent.
Privit într-un cadru mai larg, România a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Datele Eurostat indică faptul că Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum a fost de 4,7% în septembrie 2018, în timp ce media europeană a fost de 2,1%.

În ciuda creșterii generale a prețurilor, consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, exprimate în raport cu media Uniunii Europene. Astfel, în 2017, nivelul general al prețurilor din România se afla la 48,4% din media europeană, cel mai redus nivel, după cel înregistrat în Bulgaria (44%).
Conform datelor Eurostat, prețurile în România s-au apropiat în medie de cele europene cu o rată anuală de 0,8 puncte procentuale în perioada 2000-2017, de la 35% în anul 2000, la 48,4% în 2017, viteza de convergență a prețurilor fiind una similară Bulgariei și Ungariei.

De altfel, nivelul prețurilor din România se încadrează în tiparul regional: 44% în Bulgaria, 53,2% în Polonia, 58,3% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Centrul și Estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul opus, consumatorii din Danemarca (141,2% din media UE), Luxemburg (141%) și Suedia (134,7%) sunt nevoiți să achite cele mai mari prețuri.

În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali. În schimb, consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximat 38% față de media comunitară). Cele mai sugestive diferențe în ceea ce privește prețurile la alimente și băuturi non-alcoolice se remarcă în cazul fructelor și legumelor (prețuri mai mici cu 51,9% față de media europeană), produselor de panificație (cu 47,5% mai ieftine) și produselor din carne (-40,8%). Alte diferențe semnificative față de media europeană se remarcă în cazul serviciilor de sănătate (32,2% din media UE), educație (34%), precum și în cazul utilităților (electricitate și gaze – 38,6%).

Există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate și a ouălor (90,2%), aparatelor de uz casnic (91,5%), articolelor de îmbrăcăminte (92,3%) și de încălțăminte (103,2%). De altfel, în ciuda prețurilor mai reduse înregistrate în România și în celelalte State Membre din Europa Centrală și Est, există diferențe semnificative în ceea ce privește puterea de cumpărare între consumatorii din aceste economii emergente și cei din economiile dezvoltate din UE”.

 

 

 

 

 

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (20/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

TERAPLAST SA (TRP) (20/10/2020)

Detalii teleconferinta T3/2020

Sphera Franchise Group (SFG) (20/10/2020)

Incheierea actelor juridice cu partile afiliate