Update articol:
Interviu exclusiv cu Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei

Corneliu Bodea: ”Investitorii ar trebui să poată începe exploatarea din Marea Neagră cât mai curând, gazul este considerat o resursă de tranziție și poate contribui la reconstrucția economiei”

Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei Investitorii ar trebui să poată începe exploatarea din Marea Neagră cât mai curând, gazul este considerat o resursă de tranziție și poate contribui la reconstrucția economiei Corneliu Bodea, Președinte CRE
  • Corneliu Bodea: ”Green Deal – un instrument cheie de relansare economică și de reconstrucție a unei comunități europene mai bune, mai responsabile și mai puternice”

  • Modernizarea sistemului energetic, prin implementarea tehnologiilor de tipul smart grid și smart metering, este absolut necesară, iar pandemia ne-a dat o lecție valoroasă în ce privește importanța automatizării și a digitalizării

  • Sectorul energiei termice este în moarte clinică în majoritatea localităților care încă operează sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), momentan mai puțin de 15% din necesarul de energie termică fiind livrat prin SACET. Modernizarea centralelor de cogenerare și a rețelelor de distribuție sunt măsuri vitale pentru supraviețuirea SACET

 

Corneliu Bodea, Președintele Centrului Român al Energiei ne-a acordat un interviu, în exclusivitate pentru financialintelligence.ro, în care ne-a povestit despre activitatea și planurile de viitor ale CRE dar și despre cum vede viitorul energiei în țara noastră și ce măsuri ar fi necesare în acest sector.

Corneliu Bodea a declarat: ”Primul pas pe care trebuie să-l facem este să creăm un cadru legislativ care să ofere predictibilitate și siguranță pentru investitori prin politici publice coerente, corecte și durabile în timp.

Un alt pas important este să fie stimulată și încurajată generarea de proiecte concrete, bazate pe studii de fezabilitate și caiete de sarcini pragmatice pentru promovarea investițiilor strategice din portofoliul statului sau a celor din initiative private.

Aș mai adăuga faptul că este nevoie ca autoritățile să încurajeze competiția, un lucru firesc într-o piață liberă, capitalistă, și dacă ne uităm la sectorul energetic este un exemplu bun de ceea ce se poate întâmpla îm absența acestei competiții”.

Cum caracterizați activitatea CRE anul trecut, marcat de pandemia de coronavirus?

Corneliu Bodea: Asociația Centrul Român al Energiei a depus eforturi susţinute pentru promovarea soluţiilor şi măsurilor de gestionare a crizei precum şi de identificare a metodelor de redresare post-criză, iar poate cel mai important, am avut ocazia să arătăm solidaritate și unitate. Am organizat o serie de webinarii cu membrii şi partenerii asociaţiei, care au încurajat dialogul deschis între părţile interesate şi expunerea de bune practici privind măsurile de gestionare a crizei dar şi de redresare.

De asemenea, CRE a coordonat elaborarea unui document ce a vizat măsuri pe termen scurt în contextul Covid-19 precum şi de revenire pe termen mediu şi lung, iniţiativă la care au aderat cele mai reprezentative 10 asociaţii din sectorul energetic românesc. Documentul, organizat într-un punct de vedere al întregii industrii energetice naţionale, a fost transmis tuturor autorităţilor competente.

Într-un context de criză profundă, CRE a acționat prin prisma valorilor pe care le promovează și a continuat să fie un liant al sectorului energetic din România, atât între jucătorii importanți din industrie, dar și în relația cu autoritățile naționale și cu liderii politici de la Bruxelles.

Care au fost principalele succese ale CRE?

Corneliu Bodea: Sunt bucuros să vă împărtășesc că anul 2020 a reafirmat rolul de lider al CRE în domeniul cercetării din România, asociația noastră find plasată de Comisia Europeană între primele 10 organizații românești care au atras fonduri prin programul Orizont 2020.

Alături de membrii asociației noastre, CRE este parteneră în nu mai puțin de 10 consorții internaționale de cercetare în domeniul energiei: SUCCESS, RESERVE, WiseGRID, NRG5, CROSSBOW, SOGNO, PHOENIX, TRINITY, EDDIE și EDGEFLEX.

Aceste proiecte contribuie la adoptarea la scară largă a digitalizării prin dezvoltarea de soluţii inovatoare și noi produse capabile să consolideze sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea unei rețele inteligente cu input de până la 100% energie din surse regenerabile.

CRE este totodată principala platformă de dialog dintre mediul industriei energetice, autoritățile competente din România și instituțiile relevante de la nivelul Uniunii Europene, iar în relația cu instituțiile europene avem o poziție recunoscută.

Am beneficiat în cadrul evenimentelor și inițiativelor asociației noastre de susținerea comisarilor pentru energie şi climă Kadri Simson, Miguel Arias Cañete și Günther Oettinger, a vicepreședintelui Comisiei Europene Maroš Šefčovič, precum și a multor politicieni și diplomați români și europeni.

Activitățile de reprezentare a sectorului energetic din România și promovarea intereselor membrilor săi, aliniate valorilor Uniunii Europene, sunt cu atât mai importante cu cât este nevoie de o acțiune concertată pentru a putea depăși criza sanitară și efectele sale economice.

Care sunt planurile CRE pentru termen scurt și mediu?

Corneliu Bodea: Prioritatea imediată este gestionarea crizei sanitare și, odată ce am depășit-o, efectele sale economice care  lasă o grea moștenire pentru anii următori.

CRE va continua să dezvolte relația cu membrii săi în direcția elaborării unui plan coerent de acțiuni și evenimente dedicate concret nevoilor și intereselor fiecărui membru.

Pe termen mediu, prin activitatea de diplomație energetică și de reprezentare pe care le-a dezvoltat, CRE poate atrage și face legătura cu alți jucători regionali sau asociații aliniate din punct de vedere al valorilor și obiectivelor, deoarece energetica românească are potențialul, cunoștințele și resursele necesare pentru a ocupa un rol de lider regional și aceasta este ținta noastră.

Bazându-ne pe experiența câstigată și utilizând oportunitățile generate de actuala criză, putem, în beneficiul membrilor asociației noastre, să promovăm industria energetică românească la nivel regional extins și să jucăm un rol esențial în regenerarea unor conexiuni de cooperare benefice din trecut, să revigorăm relațiile de afaceri care să contribuie la dezvoltarea și întărirea mediului de business din energia românească, prin parteneriate și relații comerciale.

Cum caracterizați relația CRE cu autoritățile?

Corneliu Bodea: Pe plan național, CRE a reprezentat întotdeauna o resursă de competență și profesionalism pentru autorități. Prezența în dezbateri publice privind cadrul legal și de reglementare general sau cu caracter de specialitate va continua să reprezinte pentru CRE un obiectiv esențial pe care-l va juca cu onestitate și echilibru și în perioada următoare.

Cultivăm permanent un dialog deschis cu autoritățile, pentru că este nevoie de un efort comun și de parteneriat pentru a ajuta România pe termen scurt să gestioneze corect criza generată de Covid-19 și pe termen mediu și lung să poată reveni post-criză și să reconstruim mai bine și mai trainic.

Spuneam mai devreme că este un succes faptul că în plină criză sanitară, guvernată de incertitudine, teamă și un anume haos, am reușit să creăm un instrument la care au contribuit principalii jucători din energie și care să ghideze autoritățile române în gestionarea acestei situații, cu privire la domeniul energetic.

În continuare vom crește eforturile de monitorizare a cadrelor de politici și reglementare relevante, la nivel național și european, pentru a putea fi în măsură să reacționăm eficient și rapid la propunerile de modificări. Comunicarea între specialiștii din domeniu, mediul de afaceri din energie și cei care dezvoltă și implementează politicile energetice este cheia într-un parteneriat pentru reziliența României.

Care este opinia dvs despre Green Deal și implicațiile pentru România?

Corneliu Bodea: Cred că Pactul Ecologic European este o oportunitate fantastică pentru România. Modernizarea și sustenabilitatea sunt deja o necesitate, nu mai țin de proiecții pentru viitorul pe care ni-l dorim, trebuie să se întâmple acum.

Pandemia a venit și ne-a arătat cât se poate de clar că relația noastră cu mediul înconjurător, implicațiile încălzirii globale, sunt preocupări care nu mai aparțin de mult unui grup restrâns cu viziuni ecologiste.

Impactul climatic este responsabilitatea fiecăruia dintre noi și deja vedem efectele negative ale unei îndelungi nepăsări, urmări care poate nu sunt reversibile, dar sunt gestionabile în acest moment.

România are prin Green Geal oportunitatea să investească în tehnologii și inovare, să crească eficiența energetică, să crească numărul de prosumatori, să reducă poluarea și să facă mai repede trecerea spre o economie sustenabilă.

În toată această incertitudine creată de pandemie, Green Deal este, cred eu, un instrument cheie de relansare economică și de reconstrucție a unei comunități europene mai bune, mai responsabile și mai puternice.

Ce ar trebui să facă autoritățile din România pentru a atrage cât mai mulți bani din fondurile europene?

Corneliu Bodea: Primul pas pe care trebuie să-l facem este să creăm un cadru legislativ care să ofere predictibilitate și siguranță pentru investitori prin politici publice coerente, corecte și durabile în timp.

Un cadru de reglementare imprevizibil descurajează investițiile și dezvoltarea și mă surprinde până acum reziliența mediului de afaceri din România care a reușit să răzbească în acest context de incertitudine, care este de multă vreme norma, cu mult înainte ca omenirea să se confrunte cu această pandemie.

Un alt pas important este să fie stimulată și încurajată generarea de proiecte concrete, bazate pe studii de fezabilitate și caiete de sarcini pragmatice pentru promovarea investițiilor strategice din portofoliul statului sau a celor din initiative private. Fără proiecte concrete de investiții și dezvoltare, banii Uniunii Europene nu au cum să fie utilizați.

Aș mai adăuga faptul că este nevoie ca autoritățile să încurajeze competiția, un lucru firesc într-o piață liberă, capitalistă, și dacă ne uităm la sectorul energetic este un exemplu bun de ceea ce se poate întâmpla îm absența acestei competiții.

Producătorii de energie, organizați în companii pe principiul metodei de producție, pe sistem de monocombustibil, nu au mai avut motive de a se eficientiza și de a investi, iar România a găsit energie mai ieftină pe alte piețe, devenind o țară care importă energie.

Care ar fi măsurile imediate pe care le-ați avea în vedere?

Corneliu Bodea: Anul 2019 a marcat poziția României de importator net de energie, poziție consolidată negativ și în anul 2020. În egală măsură, România a prezentat printre cele mai mari prețuri în mecanismul de cuplare 4 MMC (România, Ungaria, Cehia și Slovacia).

Consider că diversificarea portofoliilor de generare a producătorilor este una din premisele pentru creșterea competitivității sectorului, în general, și a companiilor, în particular. Domeniul generării de electricitate nu funcționează în vid, ci este parte din economia națională, iar optimizarea și modernizarea acestuia ar trebui să fie pe lista scurtă a autorităților.

De asemenea, sectorul energiei termice este în moarte clinică în majoritatea localităților care încă operează sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), momentan mai puțin de 15% din necesarul de energie termică fiind livrat prin SACET. Modernizarea centralelor de cogenerare și a rețelelor de distribuție sunt măsuri vitale pentru supraviețuirea SACET.

Care este viitorul energiei în România, din punctul dvs de vedere?

Corneliu Bodea: Cred că viitorul energetic al României trebuie privit în contextul direcțiilor și al obiectivelor pe care și le-a setat Uniunea Europeană pentru următorii 30 de ani.

Energia din surse regenerabile și eficiența energetică sunt printre principalele preocupări de pe agenda europeană, care are ținte ambițioase pentru un 2050 în care să neutralizăm gazele cu efect de seră.

Aceste ținte sunt asumate și de către România, care va trebui cât mai repede să folosească instrumentele financiare care-i sunt puse la dispoziție pentru a ajunge acolo.

Vedem deja o tendință spre servicii integrate, de exemplu, mă aștept ca peste 10, 20 de ani serviciile de furnizare a energiei electrice să vină la pachet cu alte servicii, avem programe guvernamentale care sprijină tranziția spre energie verde, crește numărul prosumatorilor și vedem mai multă responsabilitate și implicare din partea mediului de business.

În sectorul de energie trebuie să continuăm eforturile de modernizare a sistemului energetic național prin dezvoltarea rețelelor inteligente, automatizare și integrare în sisteme cum este SCADA, pentru a crește eficiența energetică, sau prin implementarea soluțiilor de smart metering.

Viitorul României nu poate fi altul decât unul sustenabil, cu mai multă aplecare spre utilizarea eficientă a resurselor și responsabilitate atât față de mediul înconjurător cât și față de moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare.

Care ar fi principalele proiecte din energie care ar trebui finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență?

Corneliu Bodea: Acum este momentul pentru proiecte mari de infrastructură, proiecte strategice care să sprijine relansarea economică, prin care România să-și consolideze competitivitatea economică și să-și crească relevanța pe plan regional.

Modernizarea sistemului energetic, prin implementarea tehnologiilor de tipul smart grid și smart metering, este absolut necesară, iar pandemia ne-a dat o lecție valoroasă în ce privește importanța automatizării și a digitalizării.

Am văzut cât de dificil este să susții funcționarea sistemului energetic național atunci când activitățile nu se pot realiza fizic, pe teren, pentru că nu avem procese automatizate. România trebuie regândească structura producției și să crească flexibilitatea acesteia, a rețelelor și chiar a consumului.

Nu în ultimul rand, utilizarea surselor regenerabile de energie și a combustibililor alternativi sunt cheie pentru realizarea ambițiilor și angajamentelor de mediu ale Uniunii Europene, pe care țara noastră și le-a asumat.

Ce părere aveți despre liberalizarea pieței de energie/gaze? Au fost făcute cum trebuie?

Corneliu Bodea: Procesul de liberalizare a pieței de energie din România a început în 2013, acum îl facem pentru a doua oară, după ce s-a reintrodus reglementarea de către politicienii care la vremea respectivă au văzut o potențială creștere a prețului la producător.

Liberalizarea este un proces normal într-o economie de piață, în capitalism, însă a fost comunicat prea tehnic si prea complex către consumatori, care nu au de ce să se teamă de o creștere semnificativă a prețului la energie, iar calitatea produsului pe care îl cumpără este aceeași.

Din punctul meu de vedere, însă, ar trebui să ne uităm la ce se întâmplă în producția de energie, unde producătorii au fost organizați pe sistem de monocombustibil, ceea ce a făcut să nu existe competiție. De aceea producătorii nu au fost motivați să investească, să se eficientizeze, iar România a devenit o țară care importă energie, pentru că o găsim mai ieftin pe alte piețe.

Când credeți că vom putea exploata gazele din Marea Neagră?

Corneliu Bodea: Ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara la începutul anului trecut că în 2022 România ar putea să exploateze gazele din Marea Neagră, însă între timp ne-a lovit o pandemie, cu efecte economice pe termen lung, ceea ce conduce la și mai multă impredictibilitate.

Din punctul meu de vedere, investitorii ar trebui să poată înceapă exploatarea cât mai curând, gazul este considerat o resursă de tranziție și poate contribui la reconstrucția economiei.

Timpul este și el un factor, deoarece vremea combustibililor fosili cam trece, iar comunitatea europeană are ținte foarte ambițioase de creștere a eficienței energetice și a ponderii consumului energetic din surse regenerabile.

Care este soluția pe care o vedeți pentru Complexul Energetic Oltenia, în condițiile decarbonării?

Corneliu Bodea: Complexul Energetic Oltenia (CEO) este, istoric, una din companiile energetice naționale care a asigurat securitatea energetică a României și a fost un element de stabilitate pentru comunitățile locale. Pornind de la aceste considerente sper ca factorii de decizie politică și conducerea companiei să realizeze importanța strategică pe care CEO o are pentru România și să proiecteze, cu încredere, curaj și determinare, un viitor aliniat la angajamentele și țintele europene de energie și climă.

CEO a elaborat și a comunicat public o strategie complexă de investiții pentru următorii 5 ani și cred că diversificarea capacităților de generare și a surselor de energie utilizate, împreună cu reprofesionalizarea angajaților, sunt cheia pentru asigurarea supraviețuirii companiei. Aceste  aspecte pot corecta principala problemă a sectorului de generare din România, anume gruparea companiilor pe surse de monocombustibil, ceea ce a cauzat o lipsă profundă de competiție între jucătorii aceleiași piețe.

BVBStiri BVB

MECANICA FINA SA (MECE) (17/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (17/09/2021)

Functionarea Unitatii 1 la putere redusa

EB EBS TURBO SHORT 0,1/44,5/44 (EBEBSTS35) (17/09/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 20 si 21 Septembrie 2021

ROMCAB SA (MCAB) (17/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

EB EBS TURBO SHORT 0,1/44,5/44 (EBEBSTS35) (17/09/2021)

Suspendare tranzactionare - 16:36 - Notificare Erste Group Bank AG - atingere bariera