Update articol:

CSM: Aviz pozitiv pentru numirea procurorului Crin Bologa la şefia DNA

  • Bologa: Sesizările de la cetăţeni şi de la instituţii ale statului au scăzut cu 60% ca urmare a scăderii încrederii în activitatea procurorilor, după scandalurile în care a fost implicată DNA în ultima perioadă

 

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat pozitiv, marţi, numirea lui Crin Nicu Bologa în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Surse din CSM au precizat, pentru AGERPRES, că decizia a fost luată cu unanimitate.

Crin Nicu Bologa, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a susţinut, marţi, interviul la CSM. Avizul emis de Consiliul Superior al Magistraturii este unul consultativ. 

Nicu Bologa, candidat la şefia DNA: Nu sunt de acord cu nicio formă de imunitate şi garanţii speciale

Crin Nicu Bologa, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef al DNA, nu este de acord cu nicio formă de imunitate şi de garanţii speciale pentru anumite categorii de cetăţeni.

“Eu, de principiu, nu sunt de acord cu nici nici o formă de astfel de imunitate şi de garanţii speciale pentru anumite categorii de cetăţeni. Am constatat că şi în ceea ce priveşte cererile adresate Parlamentului s-au stopat multe anchete fără a fi motivate în niciun fel. De asemenea, îmi pun problema în mod practic dacă procurorul general emite aviz de punere în mişcare a acţiunii penale, iar avocatul sau inculpatul fac o plângere împotriva ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, oare ce măsură poate lua procurorul ierarhic superior în momentul în care procurorul general al României a constatat că sunt îndeplinite şi condiţiile de fond şi de formă şi temeinice şi legalitate pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, iar procurorul ierarhic superior, care are această atribuţie în Codul de Procedură Penală, este învestit cu această plângere împotriva Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, oare mai este el independent în situaţia respectivă sa mai infirme ordonanţa procurorului de punere în mişcare a acţiunii penale? Este o problemă la care m-am gândit: ce facem cu principiul subordonării ierarhic superior? Ce facem cu plângerile împotriva ordonanţelor de punere mişcare a acţiunii penale care au aviz de la procurorul general?”, a declarat Bologa, referindu-se la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, care prevede şi că anchetarea unui magistrat se face doar cu aprobarea procurorului general, iar trimiterea în judecată trebuie încuviinţată de CSM.

El a precizat că se creează o inegalitate între procurori şi judecători şi ceilalţi cetăţeni, în privinţa trimiterilor în judecată.

“În ceea ce priveşte trimiterile în judecată, sigur că se creează o inegalitate între procurori şi judecători şi ceilalţi cetăţeni, în momentul în care, pentru a linişti tagma procurorilor şi judecătorilor, s-au introdus aceste pârghii de control. Eu înţeleg şi neliniştea colegilor mei procurori şi judecători. (…) Nu avem nevoie de garanţii suplimentare şi vom vedea după ce vor fi organizate adunările generale care este părerea acestora”, a spus procurorul.

Acesta a mai spus că sesizările de la cetăţeni şi de la instituţii ale statului au scăzut cu 60% ca urmare a scăderii încrederii în activitatea procurorilor, după scandalurile în care a fost implicată Direcţia în ultima perioadă.

“În ceea ce priveşte numărul din ce în ce mai mic de sesizări din partea cetăţenilor, dar şi din partea celorlalte instituţii ale statului, de exemplu în 2015 au fost 3.300 de sesizări, iar în anul 2018 au fost 1.515 sesizări. S-a redus cu peste 60% numărul de sesizări, atât de la cetăţeni, cât şi de la alte instituţii ale statului. Ca şi cauze, am constatat scăderea încrederii cetăţenilor în activitatea DNA ca urmare a scandalurilor în care a fost implicată în ultima perioadă, cu expunere masivă în mass-media şi nu întotdeauna cu respectarea adevărului. De asemenea, o altă cauză este nerespectarea legii de către instituţii ale statului cu atribuţii de control, care au constatat fapte de competenţa DNA, dar nu au făcut sesizări către DNA. A scăzut masiv şi numărul sesizărilor de la serviciile cu atribuţii în culegere de informaţii, după decizia Curţii Constituţionale”, a susţinut Bologa.

În opinia sa, DNA nu mai este o instituţie “atrăgătoare” pentru procurori, având în vedere atacurile “denigratoare” la adresa acestora apărute în spaţiul public.

“O disfuncţionalitate pe care am constatat-o se referă la neocuparea unor posturi de execuţie în DNA. De ce nu mai este atractivă Direcţia Naţională Anticorupţie? Atacurile personale asupra procurorilor şi a familiilor acestora şi expunerea publică cu multe informaţii denigratoare, unele neadevărate, începerea unor acţiuni disciplinare ca urmare a unor plângeri ale persoanelor cercetate, dar şi atacurile asupra instituţiei au făcut ca mulţi procurori să nu îşi mai dorească să aplice pentru a ajunge la DNA”, a afirmat Crin Nicu Bologa.

Întrebat cum consideră vechimea de 10 ani pentru a putea ocupa o funcţie în DNA, el a răspuns: “În acest moment în care 25% din funcţii sunt neocupate (…), în care încă mai sunt dosare foarte vechi în lucru, mi se pare prea mare. Sigur că un procuror tânăr poate fi un bun profesionist, poate fi împins de la spate de mai mare avânt, de mai mare energie în instrumentarea cauzelor şi atunci depinde de cei care fac selecţia de personal. Eu cred că este prea mare cea de 10 ani, cred că ar fi în regulă o vechime mai mică, dar fără a se ţine cont de perioada de la Institutul Naţional al Magistraturii. Nu poţi ţine cont de perioada în care ai făcut şcoală ca să lucrezi în DNA. Atunci vor trebui să fie şase sau opt ani, dar fără vechimea de acolo. Eu m-aş orienta cel puţin cu grad de Tribunal. Corupţia este combătută în România la nivel de parchete de pe lângă tribunale şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. Or, dacă ai putut face un dosar cu mită de 9.000 de euro sau cu prejudicii de 190.000 de euro, poţi să faci şi peste 200.000 şi atunci este foarte importantă selecţia şi nu atât vechimea, dar acum este o piedică pentru ocuparea locurilor şi cred că s-a exagerat tocmai pentru că s-a dorit ca această instituţie să nu mai facă performanţă”.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020