Update articol:

Curtea de Conturi Europeană: Digitalizarea industriei europene: o inițiativă ambițioasă, al cărei succes depinde de angajamentul de durată al UE, al statelor membre și al întreprinderilor

Digitalizarea este asociată cu o mai bună performanță a întreprinderilor în termeni
de productivitate, practici de management, inovare, creștere și locuri de muncă mai
bine remunerate. Adoptarea transformării digitale este deci esențială pentru
numeroase întreprinderi din UE dacă acestea doresc să rămână competitive, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europene.

Întreprinderile din UE nu profită pe deplin de tehnologiile avansate pentru a inova. Dat fiind că 99 % din aceste întreprinderi sunt IMM-uri, este deosebit de important ca acest sector să înceapă transformarea digitală.

În acest context, Comisia a lansat în 2016 inițiativa privind digitalizarea industriei
europene (denumită în continuare „inițiativa”). Această inițiativă fără caracter
obligatoriu avea scopul de a consolida competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor
digitale și de a se asigura că fiecare întreprindere din Europa, indiferent de sector, de locul unde este amplasată și de dimensiune, poate beneficia pe deplin de inovațiile digitale. Inițiativa a propus mobilizarea unor investiții publice și private în valoare de aproape 50 de miliarde de euro în decurs de cinci ani de la lansarea sa. Centrele de inovare digitală, care furnizează întreprinderilor servicii precum expertiză în domeniul tehnologiilor, al testării și al networking-ului, reprezintă unul dintre conceptele-cheie pentru punerea în aplicare a inițiativei. Pe lângă faptul că pune la dispoziția cetățenilor și a factorilor de decizie din UE o evaluare a eficacității acțiunilor desfășurate de Uniune de la lansarea inițiativei, raportul Curții ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că au fost instituite condițiile adecvate pentru perioada de programare 2021-2027.

Curtea a examinat cât de eficace a fost UE în sprijinirea atât a strategiilor naționale
de digitalizare a industriei, cât și a centrelor de inovare digitală, axându-se în acest
scop pe trei dintre cei cinci piloni ai inițiativei privind digitalizarea industriei europene. În special, s-a evaluat dacă Comisia a acordat statelor membre un sprijin eficace pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor lor privind digitalizarea industriei și dacă aceasta evalua, împreună cu statele membre, punerea în aplicare a acestor strategii.

Totodată, Curtea s-a aplecat asupra sprijinului acordat de Comisie și de statele
membre pentru crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală și a analizat dacă Comisia depunea eforturi pentru a identifica și elimina obstacolele de natură
normativă care puteau afecta punerea în aplicare a inițiativei. S-a analizat de
asemenea dacă Comisia lua măsuri pentru a asigura o conectivitate adecvată.
IV Curtea a constatat că strategia Comisiei de sprijinire a digitalizării industriei
europene era bine fundamentată și beneficia de susținerea statelor membre, dar nu
conținea informații cu privire la efectele preconizate și nici indicatori de rezultat și
valori-țintă. În astfel de condiții, este dificil pentru Comisie și pentru statele membre să ia decizii în deplină cunoștință de cauză și să își direcționeze mai bine activitățile.

Comisia a desfășurat mai multe activități pentru a oferi orientări statelor membre, dar nu le-a încurajat să aloce inițiativei finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Nu se cunoaște valoarea totală a finanțării necesare pentru crearea și pentru menținerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizării industriei europene. În majoritatea statelor membre vizitate de Curte, activitățile de sprijin ale Comisiei au avut o influență limitată.

Programul Orizont 2020 sprijină inițiativa și, în cadrul programelor FEDR pe care lea examinat, Curtea a identificat măsuri care ar putea sprijini punerea în aplicare
a acesteia. În ceea ce privește fondurile ESI însă, întrucât inițiativa a fost lansată la
jumătatea perioadei de programare 2014-2020, nu exista nicio obligație legală pentru statele membre de a monitoriza proiectele relevante pentru inițiativă. Prin urmare, în majoritatea statelor membre, mecanismele de colectare a datelor nu includ informații cu privire la inițiativă, lucru care împiedică monitorizarea la nivelul statelor membre și la nivelul UE. Potrivit Comisiei, pentru a face posibilă stabilirea cu precizie a investițiilor realizate, este necesară o abordare mai structurată din partea statelor membre. Aceasta înseamnă că este dificil pentru Comisie să obțină informațiile necesare pentru a putea evalua volumul de investiții în raport cu planurile stabilite în comunicarea inițială privind inițiativa.

De la lansarea inițiativei, Comisia a desfășurat mai multe activități menite să
sprijine crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală. Cu toate acestea,
activitățile în statele membre vizitate de Curte au fost limitate. La patru ani de la
lansarea inițiativei, accesul la finanțare al centrelor rămâne limitat. De asemenea,
Curtea a observat exemple ale unui proces de instituire necoordonat și, cu excepția
activităților finanțate prin programul Orizont 2020, pentru aceste centre nu există încă un cadru detaliat de monitorizare la nivelul UE. Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus un nou program, denumit Europa digitală, care definește criteriile pentru selectarea centrelor europene de inovare digitală de către statele membre și pentru monitorizarea activităților lor în cazul în care acestea primesc sprijin în cadrul programului. Programul propus era încă în discuție în iunie 2020.

Comisia a continuat să ia măsurile adecvate pentru a asigura un cadru juridic
corespunzător, aplecându-se asupra tuturor actelor legislative identificate în
comunicarea privind inițiativa referitoare la digitalizarea industriei europene. Existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă (care au făcut obiectul Raportului special nr. 12/2018 al Curții) este de asemenea esențială pentru inițiativă, în special în  urma pandemiei de COVID-19 din 2020. Întreprinderile pot profita de pe urma unei creșteri constante în ultimii ani a acoperirii în bandă largă rapidă și ultrarapidă. După toate probabilitățile însă, nu toate statele membre vor atinge toate obiectivele fixate de UE pentru 2020, iar atingerea obiectivelor stabilite pentru 2025 în legătură cu societatea gigabiților pare să fie chiar și mai dificilă. Pe lângă acoperire, conectivitatea întreprinderilor este esențială pentru succesul digitalizării industriei în UE. Rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă rapidă variază însă considerabil între întreprinderile de diferite dimensiuni și, în 2019, numai 46 % din întreprinderile mici erau abonate la internet în bandă largă rapidă.

Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Comisiei ca, împreună cu statele
membre:
– să ofere statelor membre sprijin pentru identificarea deficitelor lor de finanțare și
să atragă atenția acestora asupra fondurilor UE disponibile;
– să îmbunătățească monitorizarea inițiativei prin stabilirea unor indicatori de
rezultat adecvați și prin urmărirea cheltuielilor;
– să definească, să coordoneze și să adopte un cadru pentru o rețea de centre
europene de inovare digitală care să acopere toate regiunile din Europa; și
-o să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini atingerea unor niveluri adecvate de
conectivitate în bandă largă.

 

 

Curtea a constatat că strategia Comisiei de sprijinire a digitalizării industriei europene era bine fundamentată și beneficia de susținerea statelor membre, dar că aceasta a avut o influență limitată asupra strategiilor majorității statelor membre vizitate de Curte și nu conținea informații cu privire la efectele preconizate. Comisia a desfășurat mai multe activități menite să sprijine crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală în statele membre. Aceste centre nu au beneficiat însă decât de un sprijin limitat din partea majorității statelor membre vizitate de Curte.

Existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă reprezintă o condiție prealabilă pentru digitalizare. În ultimii ani s-au făcut progrese în acest sens, dar, după toate probabilitățile, nu toate statele membre vor atinge obiectivele fixate de UE pentru 2020 în materie de bandă largă, iar atingerea obiectivelor stabilite pentru 2025 va fi chiar și mai dificilă.

Curtea recomandă Comisiei ca, împreună cu statele membre, să ia măsuri suplimentare cu privire la finanțare, la monitorizare, la centrele de inovare digitală și la conectivitatea în bandă largă.

BVBStiri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (23/10/2020)

Tranzactii raportate conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

COS TARGOVISTE S.A. (COS) (23/10/2020)

Stadiu procedura insoventei

VES SA (VESY) (23/10/2020)

Hotarari AGA O & E 23.10.2020