Update articol:
Articol preluat de pe opiniibnr.ro

Daniel Dăianu: De ce produce îngrijorare LIBRA – câteva gânduri

Autor Daniel Dăianu

De când a fost anunțat de Facebook ca proiect de monedă digitală, LIBRA a făcut valuri. Voi încerca mai jos să ofer unele argumente privind trepidațiile induse de acest proiect.

Mă număr printre cei care văd “crypto-monedele” (Bitcoin, etc) nu ca bani autentici, întrucât nu posedă însușiri de bază care să justitice un asemenea statut; mă refer la excesivă volatilitate, la faptul că nu au în spate un “împrumutător de ultimă instanță” (banca centrală), care este trăsătura cheie a banilor fiduciari (fiat money).

Cripto-monedele sunt în fapt active financiare (financial assets), în care se investește în speranța unor câștiguri mari. Că aceste active au o apariție de pus în relație cu neîncrederea multora în modul în care a fost gestionată criza financiară ce a erupt acum un deceniu, că pretind a forma circuite paralele la cele bancare, o descentralizare a puterii în general, implică o discuție în sine. Oricum, nu trebuie să fie confundate monede digitale emise de bănci centrale cu crypto-monedele. Monedele digitale emise de bănci centrale ar substitui numerarul (cash) furnizând sistemelor bancare moneda de baza (base money), care poate fi multiplicată tot pe cale digitală (vezi și textul meu pe Opinii BNR privind digitalizarea și banii).

Să revin la LIBRA. Se poate spune că ar fi un alt “animal” în raport cu ‘cripto-monedele”, ceea ce se vede lesne din design, așa cum a fost anunțat. LIBRA ar urma să aibă un back-up/spate financiar format din resurse ale inițiatorilor proiectului. Altfel spus, LIBRA nu ar sta pe propriile picioare și ar reclama un “împrumutător de ultimă instanța”(nu suveran!) în resursele folosite pentru back-up. Recurgând la o analogie, acest back-up ar fi precum rezervele unei bănci centrale, pe care se construiește masa monetară. Mai mult, pentru a se asigura stabilitate monetară, LIBRA ar fi definită în raport cu un mănunchi de monede reale și obligațiuni cu bun rating. Vedem deci că LIBRA ar ieși din categoria crypto-monedelor fiind un alt tip de activ financiar, care se definește în raport cu monede autentice și ar avea în spate resurse ale celor care vor să realizeze acest proiect.

Sunt perspective ale proiectului care au de ce să preocupe serios, nu numai băncile centrale. Astfel:

–          În primul rând ar fi vorba de magnitudinea schemei. Dacă avem în vedere că Facebook are cca 2 milirde de utilizatori, gândul devine, cum ar zice americanii, mind-boggling. Aici se poate stabili o paralelă cu dimensiunea operațiunilor marilor companii de telecomunicații/online, cu giganți precum Google, Alibaba (are peste 1 miliard de utilizatori numai în China), etc.

–          Facebook și alte companii care ar fi angrenate în proiect (Visa, Mastercard, Paypal, etc) este de presupus că ar încerca să furnizeze servicii financiare; ar deveni o entitate non-bancară gigant în industria financiară. Nu există entitate financiară acum în lume care să se măsoare cu așa ceva.

–          Se ridică automat chestiuni ce țin de controlul piețelor, concentrarea puterii pe piață (ar fi legislație anti-trust în acțiune), posibilitatea unor abuzuri pe piață. Scandalul în care este implicat Facebook privind utilizarea nepermisă a datelor personale și comercializarea lor către firme terțe spune multe din acest punct de vedere.

–          Când dimensiunea este atât de mult ieşită din comun, apar riscuri sistemice pe măsură. Să ne gândim la aspecte de lichiditate pe piață, dacă LIBRA ar suferi de o criză de încredere. Pe piețe de capital, fondurile monetare (money market funds) pun acest risc; așa s-ar întâmpla și cu LIBRA.

–          LIBRA, dacă ar deveni furnizor de servicii financiare, ar putea interfera cu politici monetare, ar afecta stabilitatea financiară în măsură în care ar produce perturbații în circulația lichidităților.

Una peste altă, LIBRA (ce poate inspira și alți giganți) reprezintă o provocare foarte mare pentru autorități, bănci centrale, reglementatori ai piețelor. Voci autorizate din FMI, Banca Reglementelor Internaționale (BIS), bănci centrale mari (Fed, ECB, Banca Angliei) au temei să privească cu mefiență schema LIBRA. Nu este vorba numai că acest token digital nu are un stat în spate, dar magnitudinea schemei ar aduce cu sine riscuri foarte mari.

Și mai este ceva. Lecția mare a crizei financiare este că industria financiară trebuie să fie bine reglementată și supravegheată. Bănci, piețe de capital (cu tot felul de fonduri de investiții), se cuvine să intre sub incidența reglementărilor. Că vorbim de cerințe de capital și lichiditate, transparență, regimul produselor financiare utilizate, pedepsirea abuzurilor pe piețe etc.

Cu atât mai mult nu se poate accepta o “paralelizare” a circuitelor financiare prin apariția unor entități gigant la scară globală (care pot lăsă cu mult în urmă cele mai mari bănci), cu riscurile ce incumbă.

Big tech intră în forță în industria financiară. Reglementarea trebuie să fie severă având în vedere riscurile ce apar. Din cele prezentate mai sus înțelegem imboldul pe care îl capătă bănci centrale de a emite monedere digitale, chiar dacă numerarul nu trebuie să fie eliminat din sistemul monetar (apropos de aspecte de Securitate națională).

 

BVBStiri BVB

COMPA S. A. (CMP) (26/10/2020)

Solicitare completare ordine de zi AGAE12-13.11.2020

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (26/10/2020)

Documente suport AGOA & AGEA din 26.11.2020

TERAPLAST SA (TRP) (26/10/2020)

Raport trimestrul 3 2020

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (26/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 19 - 23.10.2020

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (26/10/2020)

Structura actionariat la data de 16 octombrie 2020