Autor: Florin Pogonaru, Președinte AOAR 

De câte ori sunt întrebat care este problema principală a economiei românești, răspunsul meu este: “valoarea adăugată mică”.  

O mare parte din firmele cu capital autohton se limitează la a gândi cum supraviețuiesc, rămânând la mentalitatea lohnului, sau la poziționarea ca  „subfurnizor al unui alt subfurnizor extern”.  

Adesea, antreprenorii preferă să rămână în zona de confort, gestionând operațiuni care, deși profitabile pe termen scurt, nu contribuie la o dezvoltare sustenabilă sau la creșterea competitivității pe termen lung.  

Cultura de business nu este orientată spre inovare și dezvoltare pe termen lung. Prioritatea este: să ții capacitatea de producție ocupată nu să riști dezvoltarea de produse și tehnologii noi. 

O cercetare recentă a Băncii Naționale a României (BNR) arată că 85% dintre IMM-urile românești se concentrează pe produse sau servicii tradiționale, fără să implementeze strategii de inovare sau tehnologii emergente. 

Incapacitatea multor companii românești de a ieși din cercul vicios al valorii adăugate mici nu este însă doar o problemă de viziune, ci și una structurală. Sistemul fiscal actual și dificultățile de accesare a finanțării fac ca investițiile în tehnologie și R&D să pară riscante. Lipsa unor strategii coerente la nivel guvernamental pentru sprijinirea inovației creează o atmosferă de nesiguranță, ceea ce descurajează companiile de la a face pasul către tehnologii de vârf. 

Birocrația sufocantă, incertitudinea legislativă și facilitățile fiscale limitate comparativ cu cele oferite pentru cercetare și dezvoltare (R&D) în țări precum Germania sau Franța, fac dificilă implementarea unor proiecte tehnologice avansate. De exemplu, conform unui raport Eurostat din 2022, România alocă doar aproximativ 0,48% din PIB pentru R&D, mult sub media UE de 2,27%. Aceste date evidențiază decalajul uriaș între economia românească și alte economii europene care încurajează puternic inovarea prin stimulente fiscale și fonduri dedicate. 

Soluțiile pentru a ieși din acest impas nu vor veni de la birocrația care gestionează ajutoarele de stat. Pentru a sparge acest ciclu, companiile românești trebuie să ia inițiativa și să adopte tehnologii disruptive între care aș exemplifica: imprimarea 3D, inteligența artificială (AI), crearea de produse biodegradabile pentru înlocuirea plasticului etc. Acestea nu doar că oferă avantaje competitive semnificative, dar și creează noi oportunități de afaceri care pot transforma complet lanțul de valoare al unei industrii. 

Pe baza experientei unor membri ai Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) constatăm că există inițiative de succes pentru adoptarea unor astfel de tehnologii disruptive. 

Imprimarea 3D, de exemplu, poate reduce drastic costurile de producție și timpul de livrare pentru prototipuri și piese personalizate, ceea ce poate fi esențial în industriile precum componente auto sau aeronautică.  

În Romania, imprimarea 3D se folosește în mod curent, spre exemplu, la uzinele Dacia, iar, la nivelul IMM-urilor, în sectorul tehnologiei dentare.  

Utilizarea imprimării 3D de către întreprinderi românești este și rezultatul programului 3DUTECH “Meseriașii viitorului nu vor mai lucra cu dalta și ciocanul ci cu imprimanta 3D” inițiat de: ECDL, Dedeman și AOAR. 

Acesta s-a derulat începând cu anul  2017 pe baza colaborării dintre ECDL Romania, Dedeman și Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), și a condus la implementarea unui program pro bono de educație digitală, pentru 3D design & printing, în peste 60 de licee din țară. Această inițiativă nu doar că a deschis ușile pentru formarea tinerilor în tehnologiile de vârf, dar a avut un efect de propagare în numeroase IMM-uri.  

Datorită acestei inițiative nomenclatorul ocupațional din Romania – COR a adăugat profesia: “tehnician imprimare 3D” 

În 2021, industria de imprimare 3D globală a fost evaluată la 13,8 miliarde de dolari, cu previziuni de creștere anuală de peste 20%, arătând clar potențialul uriaș al acestei tehnologii pentru economiile emergente. 

Inteligența artificială, pe de altă parte, poate îmbunătăți procesele decizionale, optimiza fluxurile de producție și deschide noi piețe prin personalizarea serviciilor pentru clienți. Potrivit unui raport McKinsey din 2022, implementarea AI poate duce la o creștere a productivității de până la 25% în anumite sectoare industriale. România, însă, se confruntă cu provocarea de a implementa astfel de soluții în mod eficient, din cauza lipsei unei forțe de muncă bine pregătite și a investițiilor limitate în infrastructura digitală. 

Bazat pe succesul experienței cu imprimarea 3D, ECDL împreună cu AOAR au inițiat campania “AI Emprowered” prin care, pe lângă a adopta instrumente de inteligență artificială intern și la nivelul rețelei naționale de centre acreditate ECDL, își propun să sprijine mediul de afaceri românesc în adoptarea AI, prin dezvoltarea unor ghiduri destinate IMM-urilor pentru introducerea AI în propriile procese de afaceri. 

Programul oferă nu doar educație practică, ci și un model de screening și recomandări replicabil pentru alte industrii, demonstrând cum tehnologiile de vârf pot fi integrate chiar și în IMM-uri cu resurse limitate. Aceste inițiative demonstrează că, deși barierele sunt numeroase, colaborarea dintre sectorul privat și educație poate deschide noi orizonturi pentru economia românească 

România are un potențial uriaș de creștere prin adoptarea de tehnologii disruptive și investiții în R&D. Însă pentru ca acest potențial să fie realizat, este nevoie de un efort concertat la nivel  antreprenorial și educațional. Programele precum cele lansate de ECDL  sunt doar începutul unui proces care trebuie extins pe scară largă pentru a aduce România la un nivel competitiv pe piața globală.  

Ceea ce este cert este că întreprinderile românești trebuie să îmbrățișeze inovația ca motor de creștere. Este nevoie de o schimbare a culturii de business românești în care ințiativa trebuie să aparțină antreprenorilor. Exemplele de success citate mai sus confirmă acest lucru.  

Așa cum:  “Meseriasii viitorului nu vor mai lucra cu dalta si ciocanul ci cu imprimanta 3D”, “Antreprenorii viitorului nu vor mai lucra pe bază de instinct și improvizație, ci cu date și inteligență artificială” 

Într-un articol viitor voi reveni cu exemple legate de adoptarea tehnologiilor de vârf în domeniul economiei circulare, în care avem deja firme românesti lideri europeni.