Grupurile parlamentare PSD, PNL și UDMR au depus un  amendament – care a fost și votat – privind clarificări la plata taxei de solidaritate, respectiv la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Proiectul de lege a fost votat astăzi de plenul Camerei Deputaților.

La începutul anului, compania petrolieră OMV Petrom a anunțat că nu trebuie să plătească taxa de solidaritate în România, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extractia titeiului, extractia gazelor naturale, extractia huilei și fabricarea produselor obtinute din rafinarea petrolului.

„Nu datorăm această taxă. În situația în care, din motive pe care nu le putem vedea în acest moment, ANAF va ajunge la altă concluzie, bineînțeles că vom plăti, așa cum plătim întotdeauna, toate taxele și contribuțiile acolo unde suntem obligați și trebuie să le plătim”, a declarat Alina Popa, Director Financiar și membru al Directoratului OMV Petrom, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit inițiatorilor amendamentelor, clarificarea legislativă își propune să evite aplicarea neunitară a reglementărilor naționale și implicit Unionale, cu reverberații la nivel de discriminare între contribuabilii care activează în sectoarele economice vizate și cu riscul iminent de disturbare a pieții concurențiale la nivel intern și Unional, având în vedere că economiile naționale sunt interconectate.

Parlamentarii susțin că reglementarea propusă se limitează doar la activitățile din Regulamentul (UE) 2022/1854, fără a fi vizate veniturile obținute din activitatea comercială care constă în revânzarea produselor achiziționate și care nu au fost prelucrate de respectivul contribuabil, precum și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau a huilei obținute din producția proprie.

“Înțelegerea eronată a ponderii activităților în cifra de afaceri deturnează, în mod
esențial obiectivele reglementării U.E, în condițiile în care reglementarea Unională își propune să asigure un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii”, mai precizează deputații.

Amendamentul propus și votat este următorul:

La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6),
cu următorul cuprins: 
”(6) Determinarea ponderii în cifra de afaceri a activităților prevăzute la
alin. (1) se realizează prin includerea următoarelor:
a) în cazul activității economice cu codul CAEN 0610 – «Extracția
țițeiului»:
1. prețul de vânzare al țițeiului, pentru cantitățile de țiței extrase de
către contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului
fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, către persoane
neafiliate; în cazul vânzării către persoane afiliate, se ia în considerare
prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media prețurilor de vânzare
către persoanele neafiliate din anul fiscal/exercițiul financiar de referință.
În situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în
considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la
bursa de la Londra în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;

2. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor țițeiului la bursa de la Londra din anul fiscal/exercițiul
financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de țiței extrase de către
contribuabil și aflate la sfârșitul anului fiscal/exercițiului financiar
2022, respectiv 2023 în patrimoniul contribuabilului;
3. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor țițeiului la bursa de la Londra din anul fiscal/exercițiul
financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de țiței extrase de către
contribuabil și utilizate ca materie primă în cursul anului
fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023;
b) în cazul activității economice cu codul CAEN 0620 – «Extracția
gazelor naturale»:
1. prețul de vânzare al gazelor naturale, pentru cantitățile de gaze
naturale extrase de către contribuabil, ce au făcut obiectul
vânzării în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, către persoane neafiliate; în cazul vânzării către persoane afiliate, se ia în considerare
prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media prețurilor de vânzare
către persoanele neafiliate din anul fiscal/exercițiul financiar de referință.
În situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în
considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la
bursa de la Viena în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
2. media prețurilor prevăzute la pct 1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor gazelor naturale la bursa de la Viena din anul fiscal/exercițiul
financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de gaze naturale extrase de
către contribuabil și aflate la sfârșitul anului fiscal/exercițiului financiar
2022, respectiv 2023, în patrimoniul contribuabilului;
3. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor gazelor naturale la bursa de la Viena din anul fiscal/exercițiul
financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de gaze naturale extrase de
către contribuabil și utilizate ca materie primă și/sau pentru consumul
propriu în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023;
c) în cazul activității economice cu codul CAEN 0510 – «Extracția
huilei»:
1. prețul de vânzare al huilei, pentru cantitățile de huilă extrase de către
contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului
fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, către persoane
neafiliate; în cazul vânzării către persoane afiliate, se ia în considerare
prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media prețurilor de vânzare
către persoanele neafiliate din anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
în situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în
considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la
bursa de la Londra în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
2. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor huilei la bursa de la Londra din anul fiscal/exercițiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de huilă extrase de către contribuabil și aflate la sfârșitul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, în patrimoniul
contribuabilului;
3. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor huilei la bursa de la Londra din anul fiscal/exercițiul financiar
2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de huilă extrase de către
contribuabil și utilizate ca materie primă și/sau pentru consumul
propriu în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022,
respectiv 2023;
d) în cazul activității economice cu codul CAEN 1910 – «Fabricarea
produselor de cocserie»:
1. prețul de vânzare al produselor de cocserie, pentru cantitățile de produse
de cocserie fabricate de către contribuabil, ce au făcut obiectul
vânzării în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022,
respectiv 2023, către persoane neafiliate; în cazul vânzării către
persoane afiliate, se ia în considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin
decât media prețurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul
fiscal/exercițiul financiar de referință.
În situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în
considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor la
bursa de la Londra în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
2. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor produselor de cocserie la bursa de la Londra din anul
fiscal/exercițiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de
produse de cocserie fabricate de către contribuabil și aflate la sfârșitul
anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, în patrimoniul
contribuabilului;
3. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor produselor de cocserie la bursa de la Londra din anul
fiscal/exercițiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de
produse de cocserie fabricate de către contribuabil și utilizate ca materie
primă și/sau pentru consumul propriu în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023;
4. tariful serviciilor prestate în cursul anului fiscal/exercițiului financiar
2022, respectiv 2023;
e) în cazul activității economice cu codul CAEN 1920 – «Fabricarea
produselor obținute prin rafinarea petrolului»:
1. prețul de vânzare al produselor obținute prin rafinarea petrolului,
pentru cantitățile de produse obținute prin rafinarea petrolului de către
contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, respectiv 2023, către persoane neafiliate; în cazul vânzării către
persoane afiliate, se ia în considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin
decât media prețurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul
fiscal/exercițiul financiar de referință;
în situația în care nu există tranzacții cu persoane neafiliate, se ia în
considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media cotațiilor Platts Mediteranean în anul fiscal/exercițiul financiar de referință;
2. media prețurilor prevăzute la pct.1, dar nu mai puțin decât media
cotațiilor produselor obținute prin rafinarea petrolului Platts
Mediteranean din anul fiscal/exercițiul financiar 2022, respectiv 2023, pentru cantitățile de produse obținute prin rafinarea petrolului de către contribuabil și
aflate la sfârșitul anului fiscal/exercițiului financiar 2022, 
respectiv 2023, în patrimoniul contribuabilului;
3. media prețurilor prevăzute la pct.1 , dar nu mai puțin decât media
cotațiilor produselor obținute prin rafinarea petrolului Platts
Mediteranean din anul fiscal/exercițiul financiar 2022,
respectiv 2023, pentru cantitățile de produse obținute prin rafinarea
petrolului de către contribuabil și utilizate ca materie primă și/sau
pentru consumul propriu în cursul anului fiscal/exercițiului financiar
2022, respectiv 2023;

4. tariful serviciilor prestate în cursul anului fiscal/exercițiului financiar
2022, respectiv 2023.”

În motivarea amenamentului se spune: “În atingererea dezideratului de aplicare unitară a dispozițiilor OUG nr. 186/2022 care asigură aplicarea la nivel național a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – a cărui acomodare legislativă internă s-a produs prin intermediul OUG nr. 186/2022, este absolut necesară clarificarea modului de determinare a ponderii activităților în cifra de afaceri în viziunea actului normativ intern și în lumina actului de drept UE menționat anterior, dându-se vocație efectivă dezideratelor reglementării Unionale.

Astfel că se impune pe acest palier necesitatea unei intervenții legislative clarificatoare care să confere vocație scopurilor declarate ale Regulamentului (UE)
2022/1854, care se configurează, în mod esențial, ca o măsură de redistribuire pentru a se asigura faptul că societățile vizate care au obținut profituri excedentare ca urmare a circumstanțelor neprevăzute contribuie proporțional la remedierea crizei energetice de pe piața internă.

Menționăm că, în functie de modalitatea de structurare a afacerilor, pot exista unele interpretări ale prevederilor în vigoare astăzi, potrivit carora se produce excluderea din sfera taxării a unor contribuabili care deși au beneficiat de creșterea conjucturală a prețurilor produselor, independent de cresterea costurilor de producție și/sau de
realizarea investițiilor, au obținut creșterea accentuată a profiturilor pe de o parte, iar pe de altă parte au contribuit la creșterea costului vieții.

Acest aspect conduce, de asemenea, la scăderea drastică a nivelului de trai al cetățenilor, impunând statului luarea unor măsuri pentru calmarea efectelor sociale ale acestor anomalii economice. Prin urmare, se poate observa că în lipsa introducerii unor prevederi de natură procedurală prin care să se stabilească
modalitatea concretă de stabilire a contribuabililor ce intră sub incidența
actului normativ, acesta ar putea fi aplicat intr-o manieră discriminatorie
față de contribuabilii -agenți economici care își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, pe acelasi segment al pieței, discriminarea fiind generată de structura modului de afacere a fiecărui contribuabil în parte (unii având un model de afacere constituit dintro activitatea corespunzătoare unui singur CAEN, alții având mai multe activități pe CAEN-uri multiple), ci nu de faptul că unii au beneficiat sau nu de creșterea conjuncturală a prețurilor.

Clarificarea legislativă își propune să evite deci, aplicarea neunitară a reglementărilor naționale și implicit Unionale, cu reverberații la nivel de
discriminare între contribuabilii care activează în sectoarele economice vizate și cu riscul iminent de disturbare a pieții concurențiale la nivel intern și Unional, având în
vedere că economiile naționale sunt interconectate.

În consecință, apare ca necesară luarea în considerare, cu titlu de pondere în cifra de afaceri, a unui cuantum al activităților ce reflectă situația reală și obiectivă a
acestora în cadrul cifrei de afaceri, ceea ce ar avea rezonanță la determinarea
unei cifre de afaceri eligibile pentru impunerea contribuției de solidaritate.

Din economia regulamentului UE rezultă că societățile din Uniune  sau sediile lor permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale,
cărbunelui și rafinăriilor” reprezintă acele societăți care generează cel puțin 75% din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, fără a face o distincție cu privire la faptul că desfășoară una sau mai multe activități în mod cumulat din sectoarele vizate. Altfel spus, societățile sunt contribuabili din perspectiva contribuției de solidaritate indiferent dacă acestea, potrivit modelului de afaceri, desfășoară o singură activitate sau un set de activități economice, cifra de afaceri eligibilă urmând a fi calculată pentru fiecare activitate în parte independent, fie pe baza veniturilor obținute în mod direct, fie prin estimarea veniturilor, în situația în care produsele au fost obținute din activitățile eligibile.

Prin urmare, reglementarea propusă se limitează doar la activitățile din Regulamentul (UE) 2022/1854, fără a fi vizate veniturile obținute din activitatea comercială care constă în revânzarea produselor achiziționate și care nu au fost prelucrate de respectivul contribuabil, precum și veniturile obținute din vânzarea energiei electrice produsă de contribuabil prin utilizarea gazelor naturale și/sau a huilei obținute din producția proprie.

De asemenea, clarificarea normei naționale vine în întâmpinarea respectării principiului certitudinii impunerii, având în vedere faptul că exigențele de
claritate se circumstanțiază tocmai în jurul cifrei de afaceri eligibile din perspectiva
prelevării contribuției de solidaritate.

Înțelegerea eronată a ponderii activităților în cifra de afaceri deturnează, în mod
esențial obiectivele reglementării U.E, în condițiile în care reglementarea Unională își propune să asigure un răspuns rapid și coordonat la nivelul Uniunii. Efectul
de disturbare apare ca evident, în condițiile în care calcularea ponderii
activităților în cifra de afaceri într-o altă paradigmă, ar priva norma
unională de aplicarea echitabilă raportat la toți actorii care activează pe piața produselor energetice indiferent de structura activităților economice în cadrul societății, respectiv de modelul de afacere, atât timp cât aceștia au beneficiat de venituri excepționale în contextul internațional creat de criza energetică, respectiv de războiul din Ucraina.

O altă înțelegere a normei decât cea prezentată în propunerea legislativă ar
prezenta un risc ridicat de perturbare și de fragmentare suplimentară
a pieței interne, care ar fi în detrimentul tuturor statelor membre, având în vedere
integrarea piețelor energiei și a lanțurilor valorice.

De asemenea, o abordare neunitară a normei ar aduce atingere principiului
constituțional al justei aplicări a sarcinii fiscale consacrat la nivelul art. 56
alin. (2) din Constituția României, republicată. Astfel că, sistemul legal de
impunere trebuie să respecte prevederile constituționale și să prevadă o justă așezare a sarcinii fiscale cu rolul de a asigura un mod de contribuție just/echitabil la susținerea cheltuielilor publice ale statului.
Cu aceeași conotație, arătăm faptul că aceste prevederi asigură pe deplin
implementarea principiului care stă la baza fiscalității ce impune ca justețea impunerii sau echitatea fiscală să asigure ca sarcina fiscala a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii sale contributive, respectiv în funcție de mărimea
veniturilor sau a proprietății acestora.

În lipsa unei reglementări cu acest caracter, există riscul iminent de a se a aduce atingere scopurilor declarate ale actului de drept Unional, respectiv de
a:
– diminua efectele financiare generate de creșterea bruscă a prețurilor gazelor naturale și cererea aferentă de combustibili alternativi care au condus, de
asemenea, la o creștere a prețurilor altor produse de bază, cum ar fi cele ale
țițeiului și cărbunelui și încetinirea creșterii economice în Uniune;
– valoriza spiritul solidarității dintre statele membre pentru a atenua
impactul prețurilor ridicate la energie și pentru a se asigura că actuala criză nu
duce la prejudicii de durată pentru consumatori și economie, menținând, în
același timp, sustenabilitatea finanțelor publice;
– atenua situația de criză care poate avea efecte negative grave asupra inflației, a lichidității operatorilor de pe piață și a economiei în ansamblu;
– atenua efectele economice directe ale creșterii prețurilor la energie pentru bugetele autorităților publice, pentru clienții finali și pentru societățile din
întreaga Uniune;
Calculul cifrei de afaceri eligibile ține cont si de faptul că modul de calcul
al redevențelor are în vedere prețurile produselor ce se tranzacționează pe aceste burse”.