Update articol:

Deputatul Pavel Popescu îi pune întrebări ministrului Bogdan Aurescu despre expulzarea diplomaţilor ruşi din România şi combaterea dezinformării Rusiei

Pavel Popescu (Foto Facebook ) Pavel Popescu (Foto Facebook )

Deputatul Pavel Popescu i-a transmis câteva întrebări ministrului de externe Bogdan Aurescu despre expulzarea diplomaţilor ruşi.

Potrivit lui Pavel Popescu, continentul european se confruntă cu cea mai mare criză de securitate după cel de-al Doilea Război Mondial, iar, atât la nivel declarativ, cât și în urma evaluării situației din teren, războiul declanșat de Rusia în Ucraina la granița noastră de Est, este departe de a fi încheiat. Această criză de securitate ne obligă la acțiune responsabilă și fermă în vederea protejării interesului nostru național, în acord cu principiile și valorile alianțelor politice și militare din care facem parte, susţine deputatul PNL.

Potrivit Radio Free Europe, patru țări europene (Olanda, Belgia, Irlanda și Cehia) au decis expulzarea unor diplomați ruși de pe teritoriul țărilor lor, în urma unor acuzații de spionaj. Dintre acestea, Olanda a expulzat 17 diplomați, Belgia – 21 diplomați, Irlanda – 4 și Cehia – 1. Decizii similare privind expulzarea diplomaților au fost luate și de către guvernele din Statele Unite ale Americii, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Estonia, Latvia, Lituania și Muntenegru, după cum o arată o analiză realizată de Aljazeera.

Pavel Popescu mai spune: “Doar în luna martie, țările baltice, aparținând, la fel ca România, flancului estic al NATO, au procedat la expulzarea a unui număr de zece diplomați ruși, care s-au dovedit a efectua operațiuni de intelligence pe teritoriul țărilor lor. Aceste acțiuni ale țărilor în vecinătatea cărora ne aflăm și în compania cărora ne situăm în alianțele din care facem parte ne demonstrează faptul că flancul estic este mai expus decât oricând tentativelor de destabilizare și tacticilor asociate războiului hibrid, coordonate de regimul de la Moscova.

Pentru a combate aceste tactici de dezinformare specifice războiului hibrid pe flancul estic, acțiunile politice ale reprezentanților statului român sunt definitorii pentru statutul României în regiune – țară garantă a securității și stabilității, care onorează principiile NATO. Din nefericire, unii dintre reprezentanții statului român nu înțeleg rolul important al acestora în ameliorarea efectelor crizei de securitate în care ne aflăm cu toții – în acest sens, putem vedea vizita celor 4 parlamentari români la ambasadorul Rusiei la București, care a avut loc în urmă cu câteva zile.

Astfel de abordări nu ne fac cinste, contribuie la degradarea imaginii țării în spațiul internațional, deci trebuie combătute cu fermitate, prin limitarea pârghiilor de influență ale Moscovei la București până la eliminarea totală a acestora.

Având în vedere această situație critică, o situație care impune cele mai ferme măsuri pentru protejarea securității naționale într-un context geopolitic sensibil și dinamic, deopotrivă, vă solicit, domnule Ministru, să îmi comunicați răspunsul la aceste întrebări:

1) Care este motivul pentru care România nu urmează modelul țărilor din alianțele politice și militare din care facem parte, care au decis expulzarea diplomaților ruși, o dată cu escaladarea conflictului militar din Ucraina, provocat și întreținut de către regimul de la Moscova?
2) Având în vedere faptul că țări din vecinătatea noastră au decis ca, din rațiuni de securitate, să expulzeze diplomați ruși, care ar fi probabilitatea ca țara noastră să fie în afara acestor pericole (un exemplu ar fi tentativele de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, declanșat de către Rusia)?
3) În Strategia Națională de Apărare a Țării (2020 – 2024), la pagina 224, sunt prevăzute următoarele aspecte cu privire la pericolul de pe flancul estic:””Potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agresivității Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național”. Având în vedere faptul că Federația Rusă este recunoscută pentru perfecționarea instrumentarului hibrid mai ales în timpul crizelor de securitate, fapt confirmat inclusiv de Strategia noastră de apărare, ce măsuri propune Ministerul Afacerilor Externe pentru a ameliora aceste
riscuri?
4) Cum își propune Ministerul Afacerilor Externe combaterea riscurilor de securitate asociate războiului provocat de Rusia în Ucraina, materializat prin dezinformări din partea Ambasadei Rusiei la București, dar și o relație lipsită de onestitate în raport cu presa și societatea civilă?
Solicit răspuns scris”.

BVB | Știri BVB

OMV PETROM S.A. (SNP) (03/10/2022)

Raport tranzactii cu parti afiliate 29 august - 2 octombrie 2022

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (03/10/2022)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 26.09.2022-30.09.2022

FONDUL DESCHIS DE INVESTITII ETF BET PATRIA-TRADEVILLE (TVBETETF) (03/10/2022)

Notificare cu privire la numarul de titluri de participare aflate in circulatie

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (03/10/2022)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 26 - 30 septembrie 2022