* Pactul Ecologic European este benefic pentru România dacă România fructifică oportunitățile oferite de această necesitate de tranziție la o economie verde

* Pactul Ecologic European – “Primul punct pe agenda României ar trebui să îl constituie modalitatea prin care fostele regiuni miniere vor reuși să se adapteze la noile obiective”

* “În acest moment, sunt mii de cetățeni din județul Gorj care așteaptă să fie lămuriți care le va fi viitorul”

* “Contracarea impactului schimbărilor climatice nu se poate realiza imediat, ci numai printr-un plan de acțiuni integrate care să cuprindă o viziune transversală”

Interviu cu Dragoş Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS și parte a grupului Renew Europe

Reporter:  Care este opinia dvs cu privire la Pactul Ecologic European?

Dragoş Pîslaru:  Fără îndoială, Pactul Ecologic European este un pariu ambițios și dificil, dar care demonstrează în același timp că Uniunea Europeană vede în urgența provocată de schimbările climatice o oportunitate de reformare, de îmbunătățire și setare a unor noi obiective, orientate către cetățeni. Lucrurile pot fi privite din două perspective. Așa cum spunea Winston Churchill, “Pesimistul vede dificultăți în orice oportunitate. Optimismul găsește oportunități în orice dificultate”. Putem ori să privim dezastrul climatic, fără a acționa și să ne ciocnim de realitatea iminentă, sau putem să utilizăm reforme structurale pentru a aduce îmbunătățiri considerabile în viața cetățenilor. Putem alege să ne uităm spre viitor cu frică, ancorați în trecut, sau cu încredere, construind proiectul european. Iar Uniunea Europeană a ales să acționeze cu încredere, ambiție și determinare.

Reporter: Care sunt, în opinia dvs, măsurile imediate pentru a contracara schimbările climatice în Europa, respectiv România?

Dragoş Pîslaru: Contracarea impactului schimbărilor climatice nu se poate realiza imediat, ci numai printr-un plan de acțiuni integrate care să cuprindă o viziune transversală. Adresarea schimbărilor climatice are consecințe atât pe plan economic, cât și pe plan social. Vorbim de măsuri cu impact asupra producției industriale, schimbări în mixul energetic, în ofertele de mobilitate, dar și modificări observabile în viața de zi cu zi, precum managementul deșeurilor, în special sortarea acestora și triajul în funcție de compoziție, trecerea la o economie circulară. Un element critic în succesul acestor reforme este investiția în tehnologie. Potențialul digital trebuie exploatat pentru a transforma imposibilul în posibil. De altfel, viziunea PLUS privind guvernarea și dezvoltarea României pentru următorul deceniu se încadrează în această paradigmă, deoarece am propus un proiect al “României posibile”, în care am inclus și propuneri în vederea implementării Pactului Ecologic European.

Am fost printre primii europarlamentari care a atras atenția despre necesitatea recunoașterii existenței zonelor vulnerabile din Europa și tratarea lor în mod specific atunci când vorbim de tranziție spre economie verde.

Reporter: Cum ar trebui să procedeze autorităţile din România pentru a atinge obiectivele din Pactul Ecologic European, dar şi pentru a primi sprijinul financiar pentru acest lucru? Care sunt măsurile pe termen scurt pe care ar trebui să le ia România în acest sens?

Dragoş Pîslaru: În primul rând, autoritățile trebuie să conștientizeze semnificația Pactului Ecologic European, ce presupune acesta și să furnizeze explicații detaliate cetățenilor, bazate pe analize obiective. Trebuie să identifice domeniile majore de reformă și să le coordoneze cu oportunitățile oferite de Pactul Ecologic European.

A doua etapă este să înceapă planificarea măsurilor, iar o planificare eficientă se realizează printr-o abordare participativă, de apropiere de cetățeni, pentru a răspunde nevoilor directe ale acestora. După procesul de consultare participativă, este necesară o mapare a fondurilor europene puse la dispoziție, iar aici au fost dezvoltate foarte multe programe europene ce finanțează reformele către o tranziție verde: Fondul pentru o Tranziție Justă, politica de coeziune, politica agricolă comună, InvestEU.

Reporter: Care este valoarea investiţiilor pe care România trebuie să le facă pentru a îndeplini obiectivele din Pactul Ecologic European? Care sunt domeniile principale în care România trebuie să faca aceste investiţii?

Dragoş Pîslaru: România va beneficia de 757 milioane de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă pentru susținerea financiară a regiunilor cu industrii bazate pe combustibili fosili să facă tranziția spre surse de energie regenerabile, fonduri insuficiente, din punctul meu de vedere, pentru toate transformările necesare. Din acest motiv, trebuie tratate cu prioritate problemele cele mai stringente, așa că primul punct pe agenda României ar trebui să îl constituie modalitatea prin care fostele regiuni miniere (iar aici vorbim cu precădere de Valea Jiului și, în particular, județul Gorj) vor reuși să se adapteze la noile obiective. Iar când discutăm de adaptare, sunt mai multe componente care trebuie luate în calcul: vorbim de noua compoziție a mixului energetic și fazarea combustibililor fosili, vorbim de transformările pe care le vor suferi companiile industriale poluante, cele din industria auto, și nu doar din punct de vedere al competitivității și producției, ci și al impactului asupra pieței muncii. Vor exista costuri semnificative datorate recalificării sau disponibilizării de personal.

Reporter: Consideraţi că textul Rezoluţiei privind domeniul energiei este benefic pentru România?  Este adevărat că gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde, potrivit rezoluiei votată în Parlamentul European?

Dragoş Pîslaru: Pactul Ecologic European este benefic pentru România dacă România fructifică oportunitățile oferite de această necesitate de tranziție la o economie verde. Legat de clasificarea gazului și a energiei nucleare în soluțiile de tranziție către o economie verde, textul este ambiguu, în sensul că gazul și energia nucleară nu sunt introduse în categoriile ce fac parte dintr-o economie verde, dar nu sunt nici interzise în mixul energetic. În plus, rezoluția, din punct de vedere legislativ, este un document strategic orientativ, iar această ambiguitate din text lasă ușa deschisă către negocieri ulterioare cu privire la clasificarea acestor tipuri de furnizare de energie.

Reporter: Ce ar trebui să facă autorităţile din România în ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, având în vedere că acesta este un producător important de energie pe cărbune, dar mare parte din județul Gorj depinde de această companie?   

Dragoş Pîslaru: În primul rând, trebuie să menționez că am fost printre primii europarlamentari care a atras atenția, în intervenția mea din plenul Parlamentului European atunci când a fost prezentat Pactul Ecologic European, despre necesitatea recunoașterii existenței zonelor vulnerabile din Europa și tratarea lor în mod specific atunci când vorbim de tranziție spre economie verde, am discutat în acest sens și cu Comisarul Schmit, cel responsabil de competențe și locuri de muncă. 

Regiunile vulnerabile se referă la acele zone a căror economie și piață de muncă este dependentă de exploatarea cărbunelui, zonele de minerit cu precădere sunt zonele cele mai vulnerabile în această tranziție. Iar în acest moment, sunt mii de cetățeni din județul Gorj care așteaptă să fie lămuriți care le va fi viitorul. Este din acest motiv foarte important ca, la nivel european, să oferim o compensație echitabilă pentru aceste regiuni, o asistență necesară pentru tranziție și noi competențe pentru oamenii din zonă pentru a se putea adapta la noi locuri de muncă. Toate acestea se pot realiza dacă se vor lua în calcul, la nivel european, nevoile specifice ale cetățenilor din aceste regiuni.

Apoi, ce oferă Uniunea? Documentul prezentat de Comisie vorbește despre fonduri alocate pentru o Tranziție Justă, dar autoritățile la nivel local trebuie să fie proactive, deoarece aceste fonduri pot fi complementate de sumele disponibile din politica de coeziune. O restructurare eficientă a zonei va fi posibilă numai dacă autoritățile se informează corespunzător și iau în calcul toate instrumentele financiare disponibile pentru reformele necesare din județul Gorj. Dar succesul nu va fi posibil fără o coordonare a autorităților locale, care în acest context trebuie să dea dovadă că sunt capabile să acționeze împreună pentru reforme coerente.

Pe lângă planul economic, Comisia dedică o importanță foarte mare reconsolidării rolului social: nu dorim să lăsăm pe nimeni în urmă. Vedem importanța acordată Pilonului European al Drepturilor Sociale și a dimensiunii sociale a Semestrului European. Pentru locuitorii din județul Gorj, asta se traduce practic că nivelul vulnerabilității din punct de vedere economic, al dificultății obținerii unui loc de muncă, vor fi direct adresate prin politici bine țintite. Un rol foarte important va fi jucat de stimularea creării de noi locuri de muncă și diversificarea economiei în zonele vulnerabile. Pentru a adresa reconversia economică și modurile de dobândire și dezvoltare de noi competențe în zonă, în special pentru tineri, trebuie înțelese particularitățile zonelor de minerit și exploatare a cărbunelui și trebuie să discutăm despre condiții de muncă echitabile, despre sărăcia în rândul salariaților și despre oferirea de acces și oportunități. Protecția socială și incluziunea joacă aici un rol esențial, precum și accesul la îngrijiri medicale de calitate, la educație, integrarea persoanelor cu dizabilități, condițiile de locuit, adresarea nevoilor persoanelor vârstnice. Însă pentru ca toate aceste politici și instrumente europene să fie cu adevărat eficiente și să își îndeplinească rolul, mesajele trebuie semnalate de la nivel local. Este nevoie de o colaborare strânsă între toți actorii din județul Gorj, autorități publice, reprezentanți ai societății civile, mediul de afaceri, toți acești actori trebuie să fie prezenți la aceeași masă pentru a ne asigura că există o analiză completă a nevoilor specifice ale zonei și că există un consens cu privire la abordarea necesară.

Reporter: Care este opinia dvs cu privire la necesitatea demarării exploatării gazelor din Marea Neagră, în contextul Pactului Ecologic european?

Dragoş Pîslaru: Este evident faptul că nu vom obține fonduri europene pentru investiții ce țin de exploatarea gazelor din Marea Neagră sau remodernizarea centralelor de la Cernavodă. Prin urmare, acestea vor trebui realizate prin investiții naționale. Cu un buget public strâns, există două variante plauzibile: posibilitatea unui proiect de parteneriat public-privat – aici aș dori să subliniez importanța alegerii cu atenție a partenerilor. Iar a doua variantă ar fi crearea unei bănci de dezvoltare (denumită generic și “national promotional bank”), care, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, să poată finanța astfel de proiecte de anvergură.

Dragoș Pîslaru este în prezent membru al Parlamentului European din partea Alianței USR-PLUS și parte a grupului Renew Europe. Ocupă funcția de coordonator Renew Europe în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, membru plin în Comisia de afaceri economice și monetare și membru supleant în comisia de industrie, cercetare și energie.

Economist la bază economist, are un doctorat în economie la Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române și un masterat în Relații Internaționale obținut la London School of Economics, Marea Britanie. A fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în 2016, în Guvernul condus de Dacian Cioloș.

A participat la numeroase proiecte interne și internaționale ca expert pe probleme sociale, dezvoltare rurală, politici sociale, piața forței de muncă. Consideră că educația și dobândirea de competențe sunt vitale pentru a crea locuri de muncă mai bune, pentru o viață demnă, activă.

Ca europarlamentar, își propune să susțină alocarea de resurse pentru crearea de competențe, accesul la locuri de muncă, combaterea sărăciei, incluziunea socială, alături de consolidarea și implementarea Fondului Social European+, finanțarea și dezvoltarea serviciilor comunitare integrate, coeziune socială și prosperitate la nivel comunitar și în România, formarea profesională, accesul deschis la educație și libera circulație a forței de muncă. Va susține de asemenea drepturile persoanelor cu dizabilități și dezvoltarea locurilor de muncă în mediul rural.