Update articol:
PROIECT EDITORIAL SUSȚINUT DE HUAWEI

€1miliard – miza interzicerii fabricanților chinezi în România!?

Autor: Dr. Nicolae Oacă

 

  1. Memorandumul România – SUA, blochează de aproape un an tehnologia 5G

 În vara anului 2019,”telecomunicațiile” românești tocmai scăpau de blocajul OUG114/2018, a lăcomiei guvernului, când la orizont apărea un nou blocaj pentru tehnologia 5G: memorandumul România – SUA!

Guvernele României și SUA semnau în 20 august 2019 un memorandum care viza accesul fabricanților de echipamente de telecomunicații la construirea noilor rețele 5G, urmare a acordului celor doi președinți, memorandum care avea să blocheze licitația 5G din România: în toamna anului trecut licitația era amânată pentru anul 2020.

Memorandumul România-SUA viza accesul fabricanților chinezi la construirea noilor rețele 5G, rețele mult mai complexe și mai vulnerabile prin multitudinea obiectelor conectate, adică a punctelor de acces, invocându-se probleme de securitate cibernetică.

  1. Efectele economice ale memorandumului – întârzierea dezvoltării țării

Printre efectele economice ale interzicerii fabricanților chinezi de la realizarea rețelelor 5G din România se pot cita:

– scăderea competitivității pieței furnizării de rețele de telecomunicații – indexul competitivității crescând de la 3495 în anul 2018 la 4550 în cazul restricționării fabricanților chinezi, valoare asociată unui duopol. Valoarea maximă pentru piețe competitive este 1800!

– creșterea investițiilor în noile rețele cu valori între 8% și 19%, pentru scenarii de investiții cu cost scăzut și mediu (utilizări banale: acces, sau moderate). La un cost mediu de €1 miliard/rețea (Orange și Vodafone au investit fiecare câte €3miliarde în cele trei rețele – 2G, 3G și 4G), investițiile într-o rețea 5G ar crește cu valori între €80 și €190 milioane. Pentru patru rețele ar rezulta valori între €320 și €760 milioane.

Dacă am considera și aplicații mai sofisticate, bazate și pe latența scăzută – aplicații critice în transport, sănătate, energie, etc. – atunci creșterea costurilor ar putea depăși 25%, potrivit studiului Oxford Economics, rezultând pentru patru rețele 5G o valoare de peste €1miliard.

La aceste valori €320, €760 și €1.000 milioane s-ar putea adăuga și costurile eventualei înlocuirii a echipamentelor deja instalate de către fabricanții chinezi, de circa €0,5 miliarde, putând rezulta valori între €0,8 si €1,5miliarde, €1miliard puntând fi considerată o valoare medie rezonabilă.    

Aceste costuri suplimentare, cu o valoare de circa €1miliard în scenariul investițional mediu, vor fi suportate de către operatorii de comunicații mobile, de o piață cu o valoare de circa €2,5miliarde/an, fiind transferate utilizatorilor finali prin tarife mărite și întârziind adoptarea noilor servicii. Costurile suplimentare se vor resimți în toate produsele și servicile care vor avea în structura de cost noile servicii, fiind deci transferate către economia națională, care va trebui să plătească mai mult. 

întârzierea accesului la noile servicii – creșterea costului investițiilor ca urmare a restricționării unor furnizori importanți în furnizarea de rețele 5G va întârzia accesul la noile servicii a unei părți a populației țării. Obiectivele Strategiei 5G pentru România sunt deja decalate cu un an prin nerealizarea licitației 5G în anul 2019, iar prin creșterea costului învestițiilor în rețele 5G și în aceleași condiții de finanțare a operatorilor, aceștia nu vor mai putea să realizeze acoperirea planificată la termenele propuse. Astfel acoperirea propusă în Strategia 5G pentru România și beneficiile asociate s-ar putea realiza cu o întrârziere de încă un an în scenariul de cost mediu, adică în anul 2027.

încetinirea digitalizării, a inovației tehnice și a creșterii economice – întârzierea instalării rețelelor 5G și a adoptării noilor servicii va conduce la încetinirea inovației tehnice și a progresului economic. Este dificil de concretizat pierderile permanente în PIB-ul țării, dar s-ar putea prognoza realizarea cu doi ani mai târziu a beneficiilor implementării tehnologiei 5G. Mai sigură ar fi prognozarea distanțării României în coada clasamentului DESI, al economiei și societății digitale din Uniunea Europeană, unde nici acum nu stăm prea bine.

Digital Economy and Society Index, DESI2020

Dacă efectul economic al interzicerii fabricanților chinezi (costuri mărite, întârzieri) poate fi suportat mai ușor de către economii dezvoltate precum cea din SUA – piață mare (populație – circa 328 miloane locuitori, PIB – US$62,800/locuitor în 2018) și unde deja s-au lansat servicii comerciale 5G anul trecut, sau Regatul Unit al Marii Britanii cu o populație de circa 68 milioane locuitori și un PIB nominal de circa US$41,000/locuitor în 2018, nu același lucru se poate spune despre economiile mai  mici și în diferite stadii de dezvoltare din Uniunea Europeană și unde lansarea comercială a serviciilor 5G se face mai încet.

România este o țară cu o economie în dezvoltare – circa 20 milioane locuitori, PIB nominal de circa US$12.500/locuitor (2018), venitul mediu €6/SIM, ultimii doi indicatori fiind printre cei mai mici din Uniunea Europeană, astfel că șocul interzicerii fabricanților chinezi ar fi mai greu de suportat: întârzieri și costuri și mari, adoptare mai groaie a noilor servicii, încetinirea dezvoltării economice, distanțarea României în coada clasamentului DESI, al utilizarii tehnologiei informației în economie și societate. Și toate acestea pe fondul unei crize sanitare și economice!

 

  1. Pot fi convinși operatorii să cumpere licențele 5G?

Operatorii de rețele mobile sunt cei care ar trebui să cumpere licențele 5G și să le transforme în afaceri lucrative în acest context nu prea propice. De ce ar cumpăra licențele 5G?

5G se poate oferi în orice bandă de frecvențe! De mulți ani benzile de frecvențe sunt neutre tehnologic, astfel că se poate folosi orice tehnologie în orice bandă de frecvențe. Renunțarea la tehnologiile 2G sau 3G eliberează spectru, care poate fi folosit de noua tehnologie 5G. În mai 2016, grupul Vodafone anunța inchiderea în anul 2020 a rețelelor sale 3G din Europa, marcând terminarea Project Spring, £19 miliarde, lansat în 2013. Deci Vodafone va închide rețeaua 3G și în România și elibera banda de 2,1GHz!

Vodafone, RCS&RDS și Orange deja au lansat servicii 5G în benzile deținute

În 26 iunie și 28 iunie 2019, operatorii Vodafone și RCS&RDS (operatorul cu cea mai mică deținere de spectru!) lansau comercial servicii 5G folosind spectrul pe care îl aveau, trimițând un semnal clar către autorități: ne descurcăm cu ce avem! Reamintim: era perioda sumbră a OUG114/2018, prin care se forța obținerea a un miiliard de euro din licențele 5G. Și astăzi este vorba tot despre un miliard! De pierderi, însă.

Și Orange avea să lanseze comercial servicii 5G în 5 nov 2019, după câteva tatonări în luna august (Untold, SumerWell). Toți cei trei operatori au folosit și echipament Huawei!  

Încă nu există ”killer application”: rețelele 5G din SUA, Asia în 2019: acces bandă largă

În 2019 se lansau comercial primele rețele 5G în SUA, Asia, iar serviciul oferit de noile rețele era banalul acces de bandă largă! Substitut pentru fibra optică!

România este bine conectată la fibră optică în zona urbană: RCS&RDS a conectat cu fibra optică circa 6 milioane locuințe dintre cele 9 milioane, UPC România avea circa 3,5 milioane locuințe conectate cu fibra optică, iar Telekom circa 3 milioane, etc.

În orașe, zonele vizate de noua tehnologie 5G, operatorii oferă viteze mari (1Gb/s), prin rețele cu fibră optica. Astfel principala țintă a noii tehnologii 5G, acoperirea orașelor pentru oferirea de acces de mare viteză, nu pare interesantă pentru piața noastră.

Accesul de banda largă nu pare a fi un motiv pentru achiziția noilor frecvențe 5G în România!

Un motiv plauzibil ar putea fi achiziția de spectru nou de către operatorii cu spectru mai puțin – RCS&RDS, mai ales, eventual Telekom Mobile Romania.

Autoritățile ar trebui să …. convingă operatorii să cumpere licențe 5G!

Astfel, misiunea autorităților devine delicată – să convingă operatorii să cumpere noile licențe oferite prin licitația 5G planificată spre finele acestui an, în condițiile în care interzicerea unor fabricanți prezenți pe piață de mulți ani ar putea duce la costuri mai mari pentru aceștia, circa €1miliard, întârzieri în implementare, adoptare mai dificilă a serviciilor. Adică, o afacere delicată.

Cum vor fi conviși, recompensați operatorii? Cum ar putea convinge autoritățile operatorul RCS&RDS să renunțe la contractul recent (10 iunie 2020) reînnoit cu Huawei?

De ce ar cumpăra, în acest an 2020, operatorii noștri de comunicații mobile noile licențe 5G, presupunând că totuși se va organiza licitația, într-un context socio-economic neprielnic: criză sanitară, criză economică și neavând nevoie urgentă de spectru. În plus, interzicerea fabricanților chinezi, care înseamnă costuri investiționale mai mari, nu va avea darul să convingă. Ci dimpotrivă: s-ar putea ca operatorii să prefere să aștepte vremuri mai bune, după alegerile parlamentare.

  1. Soluția la memorandum – asigurarea securității rețelelor

Dat fiind multitudinea de obiecte care se pot conecta la noile rețelele 5G, securitațea cibernetică va fi întotdeauna o problemă indiferent de furnizorul echipamentului. Ca atare problema securității noilor rețele 5G ar trebui detașată de memorandumul România-SUA și ar trebui rezolvată la nivel național inspirându-ne din practici europene.

Ar fi necesar un cadru instituțional – o agenție națională: CERT.ro, de exemplu și măsuri pentru prevenirea și detectarea atacurilor cibernetice. Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri privind securitatea rețelelor https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, care trebuia implementat până 30 aprilie 2020 de toate țările și raportată implementarea până la 30 iunie 2020. În acest document nu se face referire la interzicerea vreunui fabricant de echipamente de telecomunicații, ci doar la securitatea cibernetică.

Ce ar trebui să facă România, țară membră a Uniunii Europene? Să aibă o abordare europeană, raliindu-se practicilor europene: să aplice setul de măsuri al CE și să rezolve astfel problema securitații rețelelor și, deci și a memorandumului.

  1. €1miliard – miza interzicerii fabricanților chinezi în România!? Cine și-o asumă?

Costul total al restricționării fabricanților chinezi  ar putea fi de circa €1 miliard, (într-o piața cu venituri de circa €2,5 miliarde/an), fără a mai socoti întârzierea implementării tehnologiei 5G și, deci, a dezvoltării economiei naționale.

€1miliard reprezintă miza interzicerii fabricanților chinezi în România! Cine își asumă responsabilitatea? Cred ca nimeni! Declarații vagi ale unor oficiali în cadrul unor evenimente recente (Financial Inteligence) vin în spijinul acestei idei.

În actualul context socio-politic (pandemia coronavirus, criza economică, alegeri locale și parlamentare la orizont, guvern fără majoritate în parlament și, mai ales, fără ”ministerul telecomunicațiilor”) le va fi foarte greu guvernanților să ia o decizie în privința participării fabricanților chinezi la realizarea rețelelor 5G din România fără riscul unei moțiunii de cenzură.

Ca atare, soluționarea problemei fabricanțior chinezi și acordarea licențelor 5G s-ar putea amâna după alegerile parlamentare! Încă un an pierdut?

 

 

 

 

BVB | Știri BVB

ONE UNITED PROPERTIES (ONE) (08/11/2024)

Decizia CA cu privire la consolidarea valorii nominale a actiunilor Companiei

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (08/11/2024)

Structura actionariat la data de 31 octombrie 2024