Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est)

Climatul macroeconomic mondial s-a deteriorat în luna septembrie și în trimestrul III, evoluție determinată de o serie de factori, inclusiv nivelul ridicat al costurilor reale de finanțare, consecințele persistenței tensiunilor geo-politice, intensificarea volatilității pe piețele financiare internaționale și incertitudinile din sfera politică.

Astfel, economia mondială a crescut pentru a 11-a lună la rând în octombrie, dar cu un ritm în decelerare, potrivit indicatorului PMI Compozit (indicele managerilor de achiziții) estimat lunar de S&P Global și JPMorgan. Acest indicator s-a redus cu 0,8 puncte raportat la luna august, până la 52,0 puncte, cel mai scăzut nivel din luna ianuarie a anului curent, aspect evidențiat în graficul de mai jos.

Decelerarea comenzilor noi, precum și deteriorarea așteptărilor managerilor cu privire la evoluția economiei mondiale pe termen scurt (următoarele 12 luni) (spre cel mai redus nivel din octombrie 2022) exprimă persistența unui climat dificil în economia mondială în următoarele trimestre.

În acest context, pe segmentul locuri de muncă s-a înregistrat o stagnare în septembrie, după scăderea din luna august, potrivit acestui indicator PMI Compozit. Cu alte cuvinte, companiile sunt foarte prudente în politica investițională, în contextul provocărilor fără precedent cu care se confruntă astăzi economia mondială.

Se evidențiază revenirea pe scădere a industriei prelucrătoare pe plan mondial luna trecută (pentru prima oară din decembrie 2023), în contextul nivelului ridicat al costurilor reale de finanțare (costurile nominale ajustate cu inflația) și fragmentării geo-economice, cu impact pentru dinamica comerțului internațional cu bunuri.

De altfel, cele mai recente statistici ale Departamentului de analiză a politicii economice din Olanda exprimă decelerarea ritmului anual al comerțului internațional cu bunuri la 1,7% în iulie, cea mai slabă evoluție din luna mai 2024.

Per ansamblu, volumul comerțului mondial cu bunuri a înregistrat un avans mediu anual de doar 1,0% în perioada ianuarie – iulie 2024, evidențiindu-se divergențele între principalele blocuri economice ale lumii.

Pe de o parte, volumul exporturilor de bunuri s-a majorat cu o dinamică medie anuală de 10,7% în China în primele șapte luni din 2024, ritm cu mult peste cel înregistrat în Statele Unite (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 29 mii de miliarde de dolari în trimestrul II din anul curent), de doar 3,1%.

La polul opus, volumul exporturilor de bunuri ale Zonei Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României) s-a redus cu o rată medie anuală de 2,9% în primele șapte luni ale anului curent, expresie a crizei de competitivitate cu care se confruntă regiunea.

Evoluțiile divergente ale exporturilor se reflectă în sfera producției industriale, volumul acesteia scăzând cu rate anuale de 0,3% în SUA, respectiv 3,8% în Zona Euro, dar înregistrând un avans anual de 5,8% în China în intervalul ianuarie – iulie 2024, potrivit datelor Departamentului de analiză a politicii economice din Olanda.

Sectorul de servicii din economia mondială a continuat să crească în septembrie, pentru a 20-a lună la rând, dar cu un ritm în decelerare, spre minimul din luna aprilie, conform indicatorului PMI.

Prin urmare, în trimestrul III economia mondială a crescut cu un ritm în decelerare, indicatorul PMI Compozit înregistrând cel mai redus nivel din primul trimestru al anului curent.

Se evidențiază continuarea tendinței de atenuare a presiunilor inflaționiste, atât în SUA, cât și în Zona Euro în trimestrul III.

În SUA ritmul anual al prețurilor de consum a decelerat la 2,2% în august 2024, nivelul minim din februarie 2021, potrivit indicatorul PCE (Personal Consumption Expenditure) agreat de Rezerva Federală (FED).

La nivelul Zonei Euro prețurile de consum au crescut în septembrie cu o rată anuală de doar 1,8%, nivelul minim din aprilie 2021, conform estimărilor preliminare Eurostat.

Atenuarea presiunilor inflaționiste și incertitudinile cu privire la evoluția activității economice reale pe termen scurt au determinat băncile centrale din SUA și Zona Euro să reducă ratele de dobândă de politică monetară la ședințele din luna septembrie, cu 50 de puncte bază, respectiv cu 25 de puncte bază.

Evoluțiile recente ale indicatorilor macroeconomici, precum și persistența tensiunilor comerciale între principalele blocuri economice ale lumii exprimă perspective de persistență a unui climat economic dificil pe plan mondial pe termen scurt. În acest context, băncile centrale vor continua să reducă ratele de dobândă de referință la ședințele următoare, pentru a evita incidența unei recesiuni.